Arhive zilnice: 13 iunie 2020

Pentru că plouă la Ploiești…

Când plânge îi curge nasul. Atât de tare încât am ajuns să cred că șervețelele umede sunt cea mai mare invenție a omului. Printre sughițuri și înjurături soft îmi spune „moacă” sau „prostule”. Depinde de dimensiunea dezastrului. Își trage nasul atât de poetic încât îmi dau seama imediat că se produce o declarație de dragoste. Și fug fâstâcit de această dialectică a iubirii. Pe contrasens, lovindu-mă de fluturi beți. Știe că hrănirea la sân e demodată și totuși îmi ofera sfârcul ei răzvrătit. Semn al armistițiului. Toată viața m-am  împiedicat în condiționalități imbecile și am refuzat solemn să fiu legat la ochi când sunt executat printr-o iubire. Îmi strigă din depărtare „moacă, esti un prost” și zâmbesc gândind că e cel mai frumos pleonasm. Și că dumnezeu, ca absolut, n-are ce face cu noi. Nici măcar nu poate să arunce primul cu piatra.