Arhive zilnice: 10 mai 2020

Hansel, Gretel și Marx

Fiecare iubire e o repovestire a basmului Hansel și Gretel. Aceeași părăsire în pădure, aceleași pietricele și firimituri cu care marchezi drumul și care nu-ți folosesc la nimic, aceeași înfometare care te duce către căsuța de turtă dulce în care se ascunde o vrăjitoare, aceeași dorință de regăsire a drumului către casă. Către sine.

Iubirea prea e lăsată în voia sorții. Fără lege (oare nu e o fărădelege?, hmm, mai vedem), reguli, norme, cutume măcar. Oamenii trebuie să rezolve clar, aproape dogmatic, acest abuz înfricoșător al naturii asupra speciei. Putem porni de la teza a unșpea a lui Marx, din setul ăla în care i-o trage lui  Feuerbach. E foarte clar aici demonstrată însemnătatea principială a relaţiilor sociale în definirea conceptului de om: esenţa umană nu este ceva abstract imuabil, inerent „individului izolat“ membru al unei specii biologice, ci „ansamblul relaţiilor sociale. Nu ne mai putem limita la interpretarea didacticista a iubirii, trebuie făcută critica acestei esențe tari, e necesară schimbarea paradigmei. Uneltele pentru această treabă ni le aduce tot Marx (Critica Programului de la Gotha), totul sintetizat în acea memorabilă zicere- de la fiecare după capacități, fiecăruia după nevoi. Nu se mai poate altfel, prea multă risipă a acestei resurse finite, prea mulți idioți întind pe pâine dragostea, o înfulecă grobian și se șterg la gură cu mâneca costumului social.

Dragoste pentru cei flămânzi! (corul revoluționarilor strânși în piața sufletelor pierdute)