Despre distanță

De o sută de ani șterg rujul de pe ultima ceașcă de cafea și pictorul spune că e cea mai bună schiță pentru sfârșitul lumii.

O corabie mă așteaptă să plec spre Indii și eu habar n-am ce să împachetez și ce să ard.

Coșul e plin de ciorne existențiale mototolite, banale eu-uri eviscerate cusute cu absențe. Viața trăită într-un patrat mi-a făcut dorințele forme geometrice. Uit întotdeauna formula de calculare a ariei și dau la plezneală o valoare. Niciodată nu ghicesc.

Pe scurt, mi-e dor de tine, atâtdedepartea mea, monosilabică limitată de îhîm și nțț. Dă-mi un semn. O tornadă, un șnițel sau un rid. Da, rid. Lasă cochetăria. O să spun că e o gropiță fără arie.

 

 

9 gânduri despre „Despre distanță

  1. smaranda

    Dintr-un exces de zel, am ars tot. Asa-i când faci călătorii după ureche. Ce nu am știut este că dacă arzi toate dorințele, îți pierzi „forma”( acea tensiune informațională care ne ține aici). Și că după aceea, primul pas este părăsirea definitivă a corpului. Specialiștii spun că ar fi bine să păstrăm conștient unul sau două obiceiuri proaste. Drept ancoră.

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s