68 de gânduri despre „

  1. Codrina

    Distanta s-a-nmultit cu alb de moarte
    Departe s-a facut foarte departe,
    Si ninge între noi ninsoare mare
    Ninsoare de sfârsit de calendare.
    ……….
    De ocna-i viscolul ce-mi arde rana
    Si-ascult de sub zapezi Siciliana.
    ………
    Mai latra undeva de frig un câine,
    Dar tu ce faci în ziua fara mâine,
    De fapt de ce te-ntreb când eu din mine
    Mi-am interzis sa stiu de-i rau sau bine!

    ……

    ( Sa vezi si tu ce strigat tragic este
    Sa nu-mi mai dai de tine nici o veste! )

    Frank Sinatra – Strangers in the night

    Apreciază

    Răspunde
  2. Codrina

    Toamna gotica

    Nestiuta am trecut printre cruci,
    Cautand printre frunze ale toamnei naluci.
    Ca-ntr-un vis, clopotul toamnei suna,
    Cand la ruga de seara chema.

    Cu un gand vinovat,
    In basilica blanda-am intrat,
    Si-n genunchi si scoasa din minti,
    Eu m-am rugat la sfinti.
    Sa-mi ierte gandu-ntunecat, ce a chemat,
    Pe Don Quijote, intr-o poveste cu pacat!

    ( Codrina)

    Guns N’ Roses – November Rain

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Măritată, măritată, dar păcătuieşti cu Don Quijote 🙂 Păi e ok? Mă confuzezi rău, Codrina. Şi de când i-ai explicat lui Aldus care e chestia/diferența dintre orgasmele vaginale şi clitoridiene ți-am retras prezumția de nevinovăție 🙂

      Apreciază

      Răspunde
  3. Codrina

    Castanman

    Ca sa primesti raspuns la unele intrebari, ai fi putut intreba asta:
    – Ai un pistol in buzunar sau doar te bucuri ca ma vezi?
    Eu as fi raspuns:
    – Ma bucur ca te vad! 🤗

    Da, Castanman, te plac intr-un fel foarte magulitor pentru tine DAR nu mi-as insela sotul pentru nimic in lume, nici cu tine, nici cu altcineva DECAT intr-o singura situatie, aia in care el ar face-o. Fii sigur ca ai fii prima mea alegere. Acum, tu poti spune:
    -Da, multumesc! sau
    – Nu, multumesc! sau nu spune nimic! 🙂
    Stiu ca nu mi-ai propus nimic si nici nu ai gandit asta dar ia ce am spus mai sus, ca pe un compliment!

    Imi placi, ma intrigi ( ma intriga barbatii care vorbesc despre sentimente in felul tau si nu pot sa nu ma intreb daca iubesti la fel de frumos precum scrii 🙂), imi transmiti o emotie, o vibratie aparte prin scrierile tale. Ma inspiri si-mi dai ocazia sa-mi arat o fata pe care nu o arat foarte des si oricui in real.
    Mai vreau sa spun ca nu vreau sa te simti coplesit de ce spun pentru ca eu, intr-o zi, voi pleca de aici, definitiv pentru ca nu e corect ce fac. Vezi tu, Castanman, sunt ca o eroina greaca 🙂 ce are remuscari si probleme de constiinta atunci cand nu procedeaza corect fata de cei care o iubesc si au incredere in ea.
    Poate razi sau nu dar e adevarat.

    Si nu uita, ai un blog aparte. Dar nu-l folosi ca pe o plasa in care sa prinzi suflete. Nu spun ca o faci dar te rog sa nu o faci. Scrie de dragul de a scrie, scrie de dragul tau si sigur ca nu e gresit sa scrii si de dragul cititoarelor tale! 🙂Imi amintesc ca te-am gasit intr-una din perioadele in care ma rodea cumplit dorul de acasa, rasfoisem citeva bloguri si am dat de tine. Ai fost o revelatie si pe urma am descoperit ca tot cercul tau de prieteni (acum nu stiu daca mai sunteti 🙁), scrie fain dar desigur, tu-mi esti favorit.
    Nah cam atat, sper ca atunci cand iti este greu, cuvintele mele sa-ti tina de cald.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Nu scriu ca să agăț. Am mai auzit acuzația asta. Ploieştenii sunt mai ciudați. Iți trimit link către o poveste legată de Nichita, concetățeanul meu. Poetul meu. Nu am avut un cerc de prieteni pe wordpress. Nu am vrut să am. Era doar infrastructura pentru un exercițiu intelectual. Ratat, până la urmă.Prieteni, eu nu vă sunt prieten! E un avertisment plin de fair play pus la începutul blogului meu. Ploieştenii sunt nesuferiți. Până şi Nichita şi-a asumat chestia asta.
      https://m.adevarul.ro/locale/ploiesti/gabriela-melinescu-mistuitoarea-iubire-nichita-stanescu-1_5268b5e0c7b855ff56732cbb/index.html

      Apreciat de 2 persoane

      Răspunde
  4. Codrina

    Castanman

    Avand exemplul lui Nichita si al tau, eu spun ca ploiestenii sunt ciudat de interesanti, nu ciudati! 🙂 Exercitiul tau intelectual nu este deloc o ratare, este o Reusita. Doar ca pamantul asta, virtual, poate fi al naibii de respingator, uneori. Chiar daca tu semeni stele, el ramane.. sterp. Oricum talentul tau nu este conditionat de nimeni si de nimic.

    Despre Nichita am spus odata, pe blogul tau, ca nu stiu daca-l plac sau nu. A fost o prostie. Imi place, e un poet minunat, cuvintele lui sunt ca florile de cires, pline de lumina si parfum.
    Totusi l-am placut mai greu exact din cauza asta, ca e un poet luminos. Eu, avand inclinatie spre noir, ador lirica Eminesciana cu dimensiuni existentiale fabuloase, intunecate si pline de mistere.

    Frumoasa si trista povestea de iubire dintre Nichita si Gabriela Melinescu. Ce film frumos s-ar putea face despre Nichita si iubirile lui. Pacat ca a imbatranit Florin Piersic ca pe el il vad cel mai bine in rolul lui Nichita.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Am dat exemplul ştiind că Suedia nu ți-e străină. Încercând de asemenea să-ți spun că poți să fii şi Nichita, o femeie deşteaptă îți dă pas dacă simte că joci dublu. Aşa că nu ai cum să pici în plasa unei scriituri decât dacă amesteci planurile. Şi, nu în ultimul rând, pentru că Gociman mi-e vecin 🙂

      Apreciază

      Răspunde
  5. Codrina

    Castanman

    Ah, inteleg!
    Spuneam zilele trecute ca inima e un vanator singuratic, ca in drumul ei spre iubire, nu tine cont de avertismente si ca obstacolele (printre care si inteligenta) nu o sperie. Cu cat este mai greu de obtinut iubirea, cu atat mai puternica este dorinta de a obtine. Odata obtinuta, trebuie si pastrata si, desigur, e asa cum spui tu! Adica atunci cand apare tradarea, e mai inteligent sa pleci.

    Cum e Gociman ca vecin? 🙂

    Apreciază

    Răspunde
  6. Codrina

    Castanman
    .. si pentru ca te faci vinovat, uneori, de cinism, nihilism si de alte pacate existentiale, vreau sa te necajesc, adica sa te contrazic cu ajutorul unui prieten de-al tau, Beigbeder:

    „Dragostea este o catastrofă magnifică: să ştii că te îndrepţi cu toată viteza spre un zid şi totuşi să accelerezi; să alergi către pierzanie, cu zâmbetul pe buze; să aştepţi, plin de curiozitate, clipa când se va alege praful de toate. Dragostea este singura decepţie programată, singura nenorocire previzibilă, pe care o vrei mereu şi mereu.”

    Vezi, iubirea spune pas inteligentei. Oamenii inteligenti iubesc si ei. Ba chiar mai napraznic decat altii! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Beigbeder nu-mi place. Un Coelho reinventat. Houellebecq face toți banii. Trăieşte periculos, nu îi e frică de temele mari. Dulcegării privind durata dragostei sunt un pic exagerate pentru mine, cel cu glicemia un pic ridicată. Sigur rezonezi pe tema asta cu Vader. Eu nu am zis nicăieri că oamenii inteligenti nu iubesc. Am spus doar ca ăştia se-ncurcă în concepte şi uită ce dracu a fost la bază.

      Apreciază

      Răspunde
      1. Codrina

        Castanman

        Deci nu ti-e prieten, Beigbeder! M-am straduit degeaba sa-i scriu corect numele. 🙂

        Mie nu-mi place Coelho. I-am citit vreo doua carti si parca am ratacit prin desert, doar nisipuri, nici o oaza. Am iesit din universul lui chinuita de sete si lacoma de altceva ce nu seamana cu el.

        Spui ca rezonez cu Dr. Vader? Haha.. nu-l cunosc dar am impresia ca e .. feroce! Ca un lup ce-si arata coltii iar biata lui victima crede ca-i zambeste. Adevarul e ca aici semanati unul cu altul! Haaahahaa…

        Apreciază

        Răspunde
  7. Dr. Vader

    Opriti timpul !!! clipa asta minunata
    Yeeeeeeee !!!
    In suflet vreau s-o pastrez
    Sa iubesc si sa visez…

    In jurul meu sunt flori, flori nascute din dor !
    Am vrut de atatea ori sa le-mpart si sa spun tuturor!

    Yeeeeeeeee !!!! Deci suntem mai multi care credem decat in iubireeeeeee !!!

    Apreciază

    Răspunde
      1. Dr. Vader

        Ha, ha! La varsta mea, raspunsul este da!, cu d mic. Dar, recunosc, nu-mi lipseste iaurtul din lapte de iapa din meniul zilnic. Atentiune: inainte de a realiza acest comentariu nu am baut nimic. Codrina, atat spun si ma retrag, esti pregatita! Bravo!

        Apreciază

        Răspunde
            1. Codrina

              Klaus

              Hmm, sa te cred sa nu te cred? 🤔 Primesc si bani? 🤩Nah, asta-mi place. 🤩 Da’ sa fie multi, ca altfel nu ma las! 😐 Surprinsa, vreau sa zic! 😜

              Apreciază

              Răspunde
          1. Codrina

            Vader

            Siiiii totusi existaaaaaa iubireeeee…. Spune DA MARE! Asculta-ma pe mine!

            Nu asculta de Castanman, ca el e un nihilist, un anarhist si un antagonist fara pereche. 😀 O sa vada si el cum e cand il loveste dragostea cum loveste trenul …pajistea! Scuze, e noapteee si e tarziiiuuu si alta rima mai buna nu am gasit!

            Apreciază

            Răspunde
  8. Codrina

    Castanman

    Tu gandesti inima ca o caprioara haituita si ucisa. In dulcele si tristul stil a lui Labis.

    Eu o gandesc ca in Mistretul cu colti de argint. Cu roluri care se inverseaza. Din vanator devine prada, din prada vanator. Sigur, poezia are un sens mai intunecat, e o metafora a disparitiei noastre definitive dar cred ca putem desprinde din ea si metafora inimii.
    🙂

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Eu sunt mai practic. Gândesc că Labiş a murit fugind din Capşa după balerina aia rusoaică, că Nichita i-a furat după aceea şi gagica şi gloria, că Esenin n-a mai găsit niciodată o Isadoră. Şi singura concluzie e că toți trei ştiau să bea frumos.

      Apreciază

      Răspunde
  9. Nergana

    Uite şi toamna mea din toamna ta :
    E toamnă, Doamne, in biserica Ta!
    Doar timpul gol se mai aşează pe strane
    Şi-mpraştie miros de tămâie peste pustiu.
    Nici sfinții pictați nu se mai miră
    Că rugăciunea-i mută, şi clopotu-i spart,
    Şi nimeni prin preajmă nu-i să-i mai sărute.
    E toamnă, Doamne, şi in afara Ta!
    Şi frunzele-şi plâng dezlipirea,
    Copacii suspină după foşnetul viu
    Şi vântul… ei bine, el, vântul, râde in roşu aprins,
    Imprăştie galben uscat peste pământ
    Şi aleargă bezmetic prin cozile toamnei.
    Şi afară tot toamnă târzie imi este!

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Ți-ai pus o toamnă în toamna mea, Nergana? Are viză de flotant? Vântul râde în roşu aprins? Câte întrebări poțî lăsa cu commul ăsta…Într-un film am auzit o replică care face cât o bibiotecă- „îndoiala e o formă de legătură între oameni la fel de puternică ca încrederea”.

      Apreciază

      Răspunde
    1. Codrina

      Klaus

      „Vai, cum doream ca pentru-ntâia oară
      Bătaia puştii tatii să dea greş!

      Dar văile vuiră. Căzută în genunchi,
      Îşi ridicase capul, îl clătină spre stele,
      Îl prăvăli apoi, stârnind pe apă
      Fugare roiuri negre de mărgele. ”

      Vezi, sta negru pe alb ca a fost ucisa. Moartea preafrumoasei caprioare e moartea inocentei. Spuneam mai sus ca din scrieri putem desprinde si alte intelesuri decat cele gandite de autor. Sigur ca nu e permis sa facem asta dar in discutiile libere nu cred ca-i chiar mare bai. Oricum eu nu am rastalmacit nimic. Tu esti de vina ca nu gandesti abstract.😛

      Apreciază

      Răspunde
  10. Codrina

    Castanman

    Labis si Esenin au trait conform zicerii: „Live fast, die young, and leave a good-looking corpse.”

    Labis cu destinul lui de caprioara! Abia apucase sa muste din viata! 🙁
    Esenin, in cei zece ani, pe care i-a trait in plus fata de Labis, a muscat din viata cat altii intr-o suta.
    Nichita a fost un rasfatat, viata i s-a oferit pe o tava de argint!

    Apreciază

    Răspunde
      1. Codrina

        Castanman

        Daca poetilor le-ar lipsi acest zbucium ontologic, ar fi ca niste pasari fara glas si fara zborul dintre cer si pamant si mare..

        Frumusetea chiar e o teroare. Mai ales atunci cand este inaccesibila. Sa vrei sa atingi o stea si sa nu ajungi niciodata la ea!

        Apreciază

        Răspunde
  11. Codrina

    Castanman

    Apropo de Esenin! Rusii astia pun patima in tot ce fac. Iubesc cu patima, beau cu patima, scriu cu patima, mor cu patima. In plus, au in ei o fibra a talentului ca nimeni altii. Danseaza divin, printre altele.

    Ma zbarlesc ca un lup (desigur de placere) cand il citesc pe Esenin:

    Focul vânăt e gonit de vânt,
    Zările-au uitat să mă mai doară…
    De iubire-ntâia oară cânt,
    La scandal renunţ întâia oară….

    Sau …

    _Ascultă-mă iubito, nu te mint; era o noapte rece, de absint.
    Am mers pe lângă murii străvezii, ademenit la orele târzii, ca un moroi viclean sau ca un fur, de dragoste, de viaţa şi azur, pe urmele de piatră şi de fum ce se-mleteau într-un covor, pe drum, iar paşii mei de vifor spre apus, la crâşma spânzurată-n deal m-au dus.
    Tăcere-n jur şi doar spre cer, sfârşit, urla un lup cu blana de-antracit; treceam tiptil prin holdele de cruci, iar vulpile-o zbugheau printre uluci. Ca lacrima luminile prin geam curgeau printre nămeţi, iar eu cântam de viaţă, de păduri şi zurgălăi, dar mai ales cântam de ochii tăi.
    Cu sufletul pierdut departe, hăt, prin dalbe ţinereţi, să mă îmbăt, m-am dus la crâşmă unde-am petrecut, până-am ajuns de purpură şi lut. Am stat o oră vesel şi viteaz, jumate ameţit, jumate treaz, dar corbul croncănind a moarte, rău, mi-a amintit deodat’ de părul tău.
    _Te cred Serioja dar de ce măsori podeaua cu privirile, în zori?

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Un sfat: citeşte Esenin tradus de Zaharia Stancu. Poezie de poezie. Nu se pierde nimic prin traducere
      „Dar într-o seară verde, sub fereastră
      O să mă spânzur cu-o eşarfă-albastră”

      Apreciază

      Răspunde
  12. Codrina

    Castanman

    O sa-l cumpar pe Esenin in traducerea lui Zaharia S.

    O sa zidim fereastra si o sa dam foc esarfei!
    🙂
    Si pentru ca tot am ajuns la poeti, vreau sa-ti prezint un poet minunat, fost contemporan cu noi, acum doi ani si din pacate, aproape necunoscut: Boris Ioachim!

    Iubirea mea-i fără adresă –
    N-ai vrea să-i fii destinatar?
    Hai, prinde-mi sufletul în lesă
    Şi nu-l lăsa să fugă iar.

    Căci stingherit şi ros de teamă
    Mi-e sufletul – copil proscris –
    Când mierea zilei se destramă
    S-ar aciua la tine-n vis.

    S-ar cuibări întru pojarul
    Sânilor tăi – ca două Luni…
    Sorbindu-le, flămând, nectarul –
    Ar deveni prieteni buni.

    Şi răsfăţată de şoptirea
    Acestui suflet, dulcea mea,
    Pe dată ţi-ar răni privirea
    Din crugul cerului o stea.

    Mi-e trupul tău, flămând de mine,
    În faţa lumii aspre scut…
    Să îl frământ – e-atât de bine –
    Altar de soare şi de lut.

    Prin ochii tăi, ce-mi sunt, sub stele,
    Liman de pace, dinadins –
    Fugind de-a-lumii gânduri rele,
    La tine-n suflet m-am prelins.

    Vom fi şi-aici şi-n nefiinţă
    Un singur dor – fie ce-o fi!
    Să mă alungi – nu-i cu putinţă –
    Că-altfel şi tu te-ai risipi.

    Şi-ar fi păcat, fără-ndoială,
    Iubirea mea s-o risipeşti…
    Căci vreau, sub plumb şi sub sineală,
    Să te ador – să mă iubeşti.

    … Iubirea mea-i fără adresă –
    Vreau tu să-i fii destinatar…
    Deci, prinde-mi sufletul în lesă
    Şi nu-l lăsa să fugă iar.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Bă, chiar o să ajung să cred că sunt aşa cum zice Codrina că sunt…spre disperarea gagicilor care m-au părăsit de-a lungul secolelor pentru diferite crime morale sau etice. Şnițel de porc, formularea corectă

      Apreciază

      Răspunde
      1. Ara

        mie nu imi place Codrina, mie imi plac femeile frumoase, care nu citesc nimic. sunt satul de vorbele mele, nu am nevoie de femei care sa ma tina de vorba.
        femei de pe bloguri 🙂 … prin 2005-2006, acum is ca niste fete virtuale batrane.

        Apreciază

        Răspunde
        1. castanman Autor post

          Habar n-am cum arată Codrina, varianta 2018. Ştiu şi eu câte ceva despre cele vechi. Mulțumesc pentru grija ce mi-o porți, aceea de a nu mă ține prea mult o femeie de vorbă. Am, însă, prea puțin timp liber, aşa că sunt vaccinat pe chestia asta. Din perioada ta de blogerit cu fetele, cineva mi a povestit nişte chestii super. Muiere fiind asta. Sexosule! Acum stai legat în lanțul cuvintelor tale şi mârâi. Vezi că nu poți muşca decât prin dinții vocalelor altei femei. 🙂

          Apreciază

          Răspunde
            1. Ara

              tu esti si vei fi mereu un no face man. there must be a reason behind it. anonimi agresivi. pe unii de pe aici ii poti pacali cu niste cacaturi impuscate de prin diverse carti care nu intereseaza pe nimeni, dar esti un om gol. nu ai nimic de spus, nicio poveste. totul se rezuma la cateva pizdulici de pe wordpress. si ele la randul lor fara povesti. doar gogosi. 🙂
              inca il mai pui pe „insa” intre virgule?
              assabis, inca nu esti de nivelul meu.

              Apreciază

              Răspunde
              1. castanman Autor post

                Sonumbitch, acum eşti adevărăciune. Jigodia clasică de pe mysport. Primul care m-a înjurat în blogosferă. Primul căruia i-am dedicat o postare. Postare cu peste o mie două sute de comentarii. Toți cei pe care îi futuse-i pe mysport au venit să ți-o tragă atunci. Pe mine mă amuză comportamentul tău. Eu nu încerc să te ajung. Încerc să te ocolesc. Din când în când mai dau de câte o postare care îmi place şi te anunț. Ai şi mult moloz pe blog. Dar nu e treaba mea. Cu „însă” nu ştiu regulile. Am lacune la gramatică. Explică-mi şi vei fi eroul meu.

                Apreciază

                Răspunde
                1. Ara

                  assabis, mysport? tu, la varsta ta, vbesti despre virtual ca si cum ar fi vorba de o adevarata lume? iar ca eu sunt o jigodie, desigur ca sunt, nu am sustinut niciodata altceva.
                  cat despre „reintalnirea” asta, sincer, uitasem ca existi, tu ai venit si ti-ai lasat imputiciunea. nu am nevoie nici de admiratori, nici de cititori. blogul ala al meu de cacat are alt sens, pe care nu il poti intelege. esti la un nivel de evolutie redus. pur si simplu. un copil care a descoperit internetul.
                  nu vreau sa iti faci erou dintr’o jigodie anonima de pe net. 😉

                  Apreciază

                  Răspunde
        2. Codrina

          @Ara

          Imi displace cumplit sa explic si sa justific pacate de care nu ma fac vinovata, dar deja am fost provocata de prea multe ori si o insulta in plus, e o insulta prea mult. Pentru linistea ta, Ara, mi se spune ca seman cu Nicole Kidman varianta ei roscata inchis + ochi verzi si nas perfect, de fapt, prietenii imi spun Rusoaica! Cei care nu ma cunosc, intreaba daca sunt rusoaica! Desigur nu sunt inalta ca Nicole. Dar nici mica. Am primit, in timp, toate complimentele posibile. Ultimul a fost de la un prieten al sotului, i-a spus ca daca ma lasa, vreodata, el ma ia in urmatoarea clipa!
          Fizic sunt clepsidra! Sotul meu imi spune ca seman cu fetele care fac strada. Cand mi-a spus asta, prima data, m-am suparat. El mi-a replicat: – Prostuto, e un compliment.

          Nu-mi afisez poza si nu-mi declin identitatea, din motive de siguranta si protectie personala ( amintesc ca detinatorii de blog si forum sunt obligati prin lege sa protejeze datele personale ale comentatorilor, plus sa nu permita cyberbullying) dar si pentru ca nu am avut si nu am intentia sa raman prea mult in virtual. Chiar daca am fost prezenta aici cam mult, in ultima vreme, adevarul e ca totusi am fost mereu pe picior de plecare definitiva din virtual. Adica de fiecare data cand intram, imi spuneam ca e ultima data.
          Oricum prin a ma insulta ca sunt baubau daca nu-mi pun poza, ii insulti pe toti care ca si mine, nu au poza.

          Dar asta e. Nu e prima data cand sunt insultata aici si nu doar de tine, din pacate. Mi s-au pus in carca identitati false, mi s-au atribuit ziceri ce-mi sunt la fel de straine precum chineza. Mai mult sau mai putin subtil, am fost insultata ca nu stiu cum se tine o carte in mana. Cand s-a aratat ca stiu, s-a crezut ca sunt baubau. Ce mi se intampla acum, seamana cu ce i s-a intamplat lui Aldus. Adica cyberbullying.

          Oricum spuneam ca va veni o zi in care voi pleca definitiv si poate ca ziua aia e azi. Nu sunt aici ca sa fiu ofensata si nici sa ofensez pe cineva. Dar daca simpla mea prezenta e ofensatoare atunci e de bun simt din partea mea sa ma car frumusel de aici.

          P.S. Si pentru ca inteleg mai multe decat las sa se vada, spun ca fiecare doarme cum isi asterne. Adica ramane ca unii sa doarma in paturile procustiene in care au vrut sa-i bage pe altii. Dar pe urma sa nu se planga cei cu paturile procustiene ca sunt singuri si pustii si ca restul lumii e numai buna de inecat in alt Potop biblic. What goes around comes around.

          Mi se pare o chestie bolnava ce mi se intampla aici. Si daca accept, inseamna ca nici eu nu stau prea bine cu mansarda.
          Am intrat aici doar ca sa schimb niste cuvinte cu niste oameni.

          Apreciază

          Răspunde
  13. Anastasia

    “Şi Aerul fu plin de Gânduri şi Lucruri de Spus. Dar în momente ca acesta, ajung să fie spuse doar Lucrurile Mărunte. Lucrurile Mari zac înăuntru, nespuse.”

    Dumnezeul lucrurilor mărunte
    Autor: Arundhati Roy

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      „Din fluier v-am cântat şi n-ați jucat; de jale v-am cântat şi nu v-ați jelit. Că a venit Ioan, nici mâncând, nici bând, şi spun: are demon…A venit Fiul Omului, mâncând şi bând, şi spun: iată un om mâncăcios şi băutor de vin, prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!…Dar înțelepciunea s-a dovedit dreaptă din faptele ei”
      Autor: Matei II, 16-19, amic cu Dumnezeul lucrurilor mărunte

      Apreciază

      Răspunde
      1. Anastasia

        Cred ca ar trebui sa te înscrii la o școală de dans, spre exemplu :). Cineva drag ar trebui să nu-ți accepte refuzul :), ar trebui chiar sa te ducă cineva (drag) de mânuță acolo 🙂 pentru că „vremea muntelui” ar trebui întregită cumva, trăită din plin, cu adevărat, real :). Ai „vedea” culorile Toamnei intr-un mod diferit, în ochii tăi și-ai femeilor.
        Lumina, strălucirea devine aparte apoi, e o senzație pe care iți doresc să o trăiești.
        Te străduiești să devii altcineva decât ești ..De ce ? Nu-mi răspunde :), e o întrebarea la care nu eu trebuie să primesc răspuns.

        Apreciază

        Răspunde
        1. castanman Autor post

          Totdeauna m-am străduit să devin altcineva. Folosirea-mi excesivă mi-a arătat o mulțime de vicii constructive. Chiar conceptuale. Muntele nu-mi oferă răspunsuri. Pentru că ajuns acolo nu întreb nimic. Am programată o chestie, am tot amânat-o, suntem câțiva care vrem să atingem crucea. Aia de pe Caraiman. E vis platoul ăla de dinainte de a coborî. Despre dans şi cineva drag, chiar că ar trebui să dezvolți, un răspuns numai şi numai cu ceea ce e în comm, e puțin probabil să afli de la mine

          Apreciază

          Răspunde
          1. Anastasia

            Să dezvolt subiectul dans? E aproape imposibil prin cuvinte rostite :). Ar trebui să poți și să vrei să te lași în voie ca să înțelegi. Cert e că „dansul este (dincolo de limbajul trupului) de fapt, limbajul ascuns al sufletului”, „este o expresie exterioară a spiritului interior”.
            Cumva, când privești un om care dansează știi / simți deja cât de puternică e în el iubirea/ bucuria sau teama sau orgoliul sau neputința de a trăi puterea și curajul de a se exprima pe sine fără teamă. La fel, prin dans poți să afli multe lucruri despre tine, ca și cum te-ai privi în adânc, în ochi, în suflet, în propria oglindă. Amintește-ți de Zorba 🙂

            N-am o definiție altfel pentru „cineva drag”. „Cineva drag” e „cineva-ul tău drag”.

            Apreciază

            Răspunde
        2. castanman Autor post

          Şi încă o chestie, foloseste „@castanman” pentru a nu mai deruta masculii aflați accidental sau intenționat pe blogul meu. Ar fi ferm convinşi că nu ai încurcat răspunsurile (probabil rămase din discuții pe alte bloguri) sau destinatarii 🙂

          Apreciază

          Răspunde
    1. Anastasia

      Klaus, bună dimineața! 🙂 N-am încurcat răspunsurile. Poate ar fi trebuit să imi clarific mai întâi, la ce faci referire aici : „Anastasio, chiar trebuia? ” sau să întreb direct ce-ai vrut sa spui. Așa că, nu ne-am înțeles unul pe altul :).
      Mă gandesc de multe ori că voi (bărbații) cei foarte deștepți nu vă înțelegeți nici voi și nu-i lăsați nici pe ceilalți/ celelalte să vă înțeleagă. E un paradox și-aș vrea să înțeleg cum e posibil asta, dar nu reușesc :).
      Cumva e ca și cum reușiți ca dintr-un fir fără noduri (ca stare a lui firească, naturală într-un anume moment) să faceți unul ghem și încurcat, când el ar trebui să fie întins și neted 🙂

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s