Arhive zilnice: 10 septembrie 2018

Alt poem de dragoste

Într-o legendă a muritorilor, un tip, Iisus, călca pe ape.

Un alt tip, Dimitri, muritor şi ăsta, s-a apucat să calculeze viteza minimă de deplasare. Pentru a elimina discriminarea şi a putea pluti pe ape toți. Nu a reuşit.

Ca să stea cuminte, Cineva i-a oferit la schimb lui Dimitri rezolvarea conjecturii lui Poincaré. Aia de i se spune, vulgar, formula Universului.

...dacă într-un spațiu închis tridimensional orice arc de cerc se poate micşora pană la un punct, acest spațiu este echivalent, topologic, cu o sferă tridimensională

Clay Mathematics Institute i-a oferit imediat lui Dimitri premiul de un milion de dolari. Pentru rezolvarea uneia din cele şapte probleme de matematică ale mileniului.

Dimitri a refuzat. „Ştiu cum să guvernez Universul, pentru ce să mai alerg după un milion de dolari?”

Relativiştii, mai tarziu, au spus că energia dă geometria. Doar vorbe. N-aveau matematică pentru asta.

Poincaré era filozof. I-a dat în poola lui pe toți. Chiar dacă pe cartea de muncă ăla de la resurse umane îi trecuse altceva. Matematica e intuiție, a spus, şi i-a băgat în cur lui Peano tot logicismul. Russel, celălalt logician, s-a sinucis înghitindu-şi axioma infinitului şi axioma adevărului plantate iresponsabil în arealul logicii.

Logica în matematică e patologie, zice Poincaré.

Dimitri e şomer, într-un apartament din St. Petersburg. Are grijă de mama sa. Îi ignoră pe toți. Se mai joacă din cand în cand cu entropia. Dacă se produce o singularitate, aceasta poate fi descrisă şi controlată, zice rusul folosind fluxul lui Ricci.

Şi tare mă tem, privind singularitatea asta controlată, că depresia e doar matematică intuitivă.