Vineri dimineața cand ea îşi face cafeaua…

Strânge-te puțin, iubi, fă-mi și mie loc în mine. Sunt obosit, încerc zadarnic să sparg ferestre în cerul ăsta declarat, statistic și arhitectonic, perfect. Nu-mi iese nimic. Dumnezeii, și ăia teiști și ăia panteiști, mă-njură că le tulbur odihna cu pickamerul meu ruginit. Niciunul n-are chef să privească, sprijinit pe pervaz, gloata

Fuga spre roșu aduce somnul mai ceva ca musca țețe. Treji mai sunt doar câțiva îngeri fără aripi puși să supravegheze iubirile mutilate de plictiseală. Bieți ciocli ce reușesc să le-ngroape, până la sfârșit, în banala și bovarica plimbare de duminică, în doi, cu coșul, prin hipermarket

Nu există alternativă imanentă la mizeria umană. Poate doar o altă mizerie. Nedefinibilă conceptual și neanalizabilă. Căreia îi spunem mister dintr-o comoditate a rațiunii. Nimeni nu mai răspunde întrebărilor puse în somn. Şi braille-ul ăla cu care descifram scrijeliturile sufletului a fost aruncat în lada cu păcate

Dă-mi, iubi, o gura de cafea amară. Şi hai să căutăm prin noi urme ale ființei create.

Mă tem ca singurul semn de sus va fi o flegmă disprețuitoare. Şi toți vom exclama fericiți – vai, cât de aseptică e !

Reclame

21 de gânduri despre „Vineri dimineața cand ea îşi face cafeaua…

  1. Erika Marginean

    Hm…știu. Devin ciudată. Până la flegmă mi-a plăcut, dar ultima parte strică totul! Mai încearcă!
    (Au rămas foarte puțini cei care au rezistat criticilor mele, și continuă să vină la o cafea cu EM. Celor care se supără, li se taie nasul! Hahah! Ce-mi plac glumele!)
    Simt nevoia să adaug: nu mă consider deținătoarea adevărului suprem, dar prefer să spun ceea ce cred, în locul unei minciuni lingușitoare! Să auzim de bine!

    Apreciază

    Răspunde
      1. Erika Marginean

        N-am zis ca trebuie eliminat cuvântul. Am menționat că nu mi-a plăcut. Atât. În continuare ești binevenit, tocmai asta încercam să dau de înțeles. Fiecare are dreptul la opinie. Fără supărare! Să ai un weekend reușit!

        Apreciază

        Răspunde
    1. Nergana

      … când imblânzitorul de cafele se trezeşte cu o ceaşcă plină ochi de gustul lichid al nopților cu aromă de plăceri vinovate revărsate peste marginile ceştii 🙂

      Apreciază

      Răspunde
      1. castanman Autor post

        „Îmblanzitorul de cafele” mi-a plăcut foarte mult într-o poezie. Probabil că ştiai de ai repetat-o în comentariul acesta. Comentariu încărcat de metafore. Şi sensuri. Multe. Baroc de la mama lui. Şi cand te gandeşti că pentru plăceri vinovate tu foloseşti versiunea beta… 🙂 Nergana, ai o ceaşcă fierbinte în mană! 🙂

        Apreciază

        Răspunde
  2. no name

    Devalmasie textul asta, cuvinte aruncate in cele patru vanturi, dand impresia ca vor sa spună ceva. Nimic. Dar am inteles ca esti atat de locuit, incat abia daca mai gasesti un ungher pentru tine. Castane, iubi asta a ta e dragoste sau e priveghi? Dar e bine ca e imbracata in rosu, macar asa pare hamesita. De fuga zic. Fugi inspre sau dinspre?

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      No name, analizează textul ăsta şi spune-mi şi mie dacă e vreo urmă de devălmăşie în el-„masculi care erau destul de buni negociatori la tranzacţiile cu eros, dar cu avarii esenţiale, cu suflete ruinate, cu iubiri în alterare, friabile ca hârtia, şi cu grămezi de cărţi în cap în costumaţia, fireşte, a filozofiei, filozofie cardinală, făcându-i să le derapeze geometria, furnizându-le tentaţii între cer şi iad, cer şi iad corespunzându-şi deopotrivă, cavaleri ai tristei figuri care crezuseră că îşi încheiaseră bilanţurile cu amorul, oameni de abis din măruntaiele abisului dar cu gustul nirvanei, pendulând între etern şi vremelnic, şi făcând din Una, cea pe care o scoteau din lectură, visare la cote utopice şi de diferite altitudini, fiindcă erau dintr’acei care pentru a se ameţi se refugiază în cele mai ridicole visuri, şi niciunul nu ştia unde va ajunge cu ea, dar toţi se opinteau să facă ceva.”

      Apreciază

      Răspunde
  3. Nergana

    Acum câteva zile m-ai surprins cu versuri din ,,imblânzitorul de cafele,, (cred 🙂 ) şi mi-a rămas expresia intipărită. Nu am făcut decât să ți-o redau filtrată prin mine 😉

    Ceaşca fierbinte ce mi-ai aşezat-o in mână mi-ar putea semăna cu o grenadă la care mai am de scos doar cuiul 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Ai scos cuiul deja, Nergana! Acum trebuie să numeri pană la trei şi să o arunci cat mai departe. Să explodeze. Sau sa numeri şi să aştepți să trăieşti Big Bangul cu tot ce va urma după 🙂 Alege! 🙂

      Apreciază

      Răspunde
      1. Nergana

        🙂 de parcă mai am ceva de ales. Mă simt spectatorul big bang-ului. Nu ştiu ce pui in cuvinte, dar, deşi eu am fost acuzată de voodoo, cred ca tu practici cea mai puternică magie neagră 😀

        Apreciază

        Răspunde
  4. no name

    Castane, misto text, felicitări, clar nu e pentru un cititor comod. Sa mai produci de-astea, nu-s la indemana oricui astfel de texte. Chiar am citit pe nerasuflatelea, bravo inca o data. Big like.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Mda..într-adevăr, nu e la îndemana oricui un asemenea text. Nu-mi aparține. Poate fi încadrat, însă, la evangheliile aproape apocrife ce povestesc viața Castanului pe wp. Vorbeam, însă, de devălmăşie. Răspuns pe care l-ai evitat. Şi a citi pe nerăsuflate un asemenea fragment, face parte dintr-un text mai mare, denotă o familiarizare cu acest stil, ceea ce mă intrigă şi mă trimite la întrebarea următoare: „celelalte amintiti” sau „celelalte amintiri”? E o greseala? Mi se pare, la rigurozitatea de care dai dovada, ciudat să greşeşti. Şi, dacă nu ai greşit, ce înseamnă „amintiti” într-o adresă de mail?

      Apreciază

      Răspunde
  5. no name

    Ca sa iti raspund, nici urma de devalmasie in acel text. E uimitor cum o ditamai fraza e asa usor de urmărit, nepierzandu-si sensul. Se pare ca cine a scris te-a intuit bine, din cate lasi sa se înțeleagă, mai mult de atat nu ma intereseaza. Adresa de mail? O nimereala greșită. Conteaza?

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Nimereală greşită? Aşa uşor mă expediezi? Nu crezi că merit puțin mai multă atenție? Contează nimereala asta. Pentru că o asociez cu un comentariu de pe un alt blog şi îmi iese ceva „ciudat”.

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s