Vine o zi în care va trebui să te dezp(o)eticești.
Să arunci la coș ultimele zdrențe ale penibilului tău donquijottism. Să-ți calculezi, fără să trișezi, masa critică a sufletului, adunând pe coloane, în Excel, marcșii, isușii și dezamăgirile. Pentru a uita de tăcerea spațiilor infinite și a servi cina cu nihilismul, amanta aceea perfectă.
…
Poveștile de dragoste, adevărate, încep cu prepoziția „după”. Banal criteriu pentru ordine interioara. Sau motiv de revoltă. Sigur marker al indicibilului
Un „după” care începe când o altă ea, femeie haruspice, se va apleca asupra așchiilor trupului tău si va începe să-ți deseneze caligrafia mângâierilor nerostite.
Va da cu mir căpățânii rostogolite de pe butucul călăului și-ți va pune in loc o gutuie cât o toamnă.
Iți va încalța pașii cu vise copitate și va sculpta din cuvintele nerostite poem ciung pe buzele-ți arse. Din tăceri, curvele alea nervoase ce simt nevoia uneori să facă dragoste, nu-ți va face nimic.
Tribală, îți va oferi apoi sânul mirosind a timp nespurcat la veșnicie și te va face să simți sentimentul limitei, sufocându-te.
Femeia aceasta, complice la evaziunea vieții în gri, va striga în fiecare noapte zeilor că ești un biet condotier al iluziei.
Vine o zi cand reiei la pas cartografia aortei si nu-ti mai vine a stampila ,,aici sunt lei,, 🙂
ApreciazăApreciază
De unde ştii că are legătură cu terra incognita? Mda, nu mai sunt lei. Dar gheruțe tot am găsit 🙂
ApreciazăApreciază
Atunci când se reia un drum, impresia lăsată e de devorare incompletă sau de o primă trecere superficială 🙂
Insişti cu gheruțele. Leuța e pisică sau pisica pozează in leoaică?
ApreciazăApreciază
Nu s-a reluat niciun drum. E un alt drum. Castanul are prostul obicei sa nu fie superficial. Despre gheare, întamplări cu gheare şi alte minunății, Castanul o să scrie candva. Surprinde curiozitatea ta 🙂 Motivată, bineînțeles 🙂
ApreciazăApreciază
Puştoaica din mine se face mai greu ințeleasă in lumea oamenilor mari 🙂 ce să-i faci?
(Reluarea unui drum la mine inseamnă reluarea unei scrieri şi brodarea ei după o trecere a timpului 🙂 )
ApreciazăApreciază
„Puştoaică” te alintam la început, cand băgai bățul prin gardul Castanului şi fugeai. Acum ai simptome de femeie coaptă 🙂 . Îmi place sa derulez cu încetinitorul anumite texte, să reiau anumite stări, senzații. Tu zici că „brodez” pe text. Ntzzz. Caut „umami”-ul unor momente 🙂
ApreciazăApreciază
Să ajungi acum, după o vreme bună de la timpul inceputului 🙂 să cauți ,,umami,,-ul unor momente, stări, senzații, e ca şi cum ți-ai aprofunda biblia proprie, vechiul testament 🙂 şi ai retrăi, in linişte, dezordinea big bang-ului primordial 🙂
ApreciazăApreciază
Comentariul pe care ți-l-aș fi trimis de pe telefon s-a pierdut, din lipsă acută de parolă! Așa că în locul acelei geniale opinii voi încerca un rezumat…Ai unele enunțuri care îmi plac foarte mult, ca de obicei, dar sunt și unele mai puțin reușite pentru a fi pe gustul meu. Nu mă-ntreba care sunt acelea, că Gemeni fiind, s-ar putea ca la o analiză mai atentă să-mi schimb părerea. Se zice despre Gemeni că sunt nestatornici…Nu intru în detalii, dar, că mereu au probleme cu parola, asta e cert! Să ai o duminică frumoasă, castanule!
ApreciazăApreciază
Mai ții minte cum ai reacționat la prima mea dezp(o)eticire, Erika? – „Trei fraze, 158 de cuvinte, 804 de caractere fără spaţii între ele, 964 caractere cu spaţii şi virgule.. 77 de cuvinte, apoi 37 şi încă 44 pentru o constatare tristă: “nu va mai rămâne niciun lucru frumos dacă vei renunța la păcate”….”
ApreciazăApreciază
@Erika-…şi ce traducere faină a textului ai reuşit? –
„Vine o zi în care va trebui să devii prozaic. Să nu te mai lupţi cu morile de vânt. Să fii cinstit când inventariezi dezamăgirile şi tăcerile din lume. Nimicul îţi şopteşte la masa de seară să nu te opreşti, chiar dacă ai dori să mai priveşti în abis, trebuie să treci mai departe. În ziua aceea îţi vei arde poemele, care te-au făcut cândva mai puţin trist şi copilăros acum vrei jucării din Obor pentru suflet. În ziua care va veni, nu vei mai avea nimic frumos, doar mândrie şi indignare. Dacă-în ziua aceea- vei renunţa la păcate.”
ApreciazăApreciază
Ce tanăr eram! 🙂
ApreciazăApreciază
Adevărul e că reușești să fii mereu surprinzător. De aceea te consider ba foarte tânăr, ba cu plete albe. Nu mi se pare corect să mă las descusută de ”un stilou cu cerneală albastră” (castanman) …și să pățesc precum eleva scoasă la tablă, pentru că nu-mi amintesc ce traducere am făcut lecția trecută!
Da…ce tineri eram!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nici mie nu mi se pare corect să uiți parola la telefon de cate ori încerci un comentariu critic la adresa Castanului 🙂 Surprinzător sunt şi pentru mine, plete dalbe încă n-am, aşa că ți-am dat toate indiciile să mă identifici.
ApreciazăApreciază
N-ai înțeles cu parola! Blogul are o parolă complicată, e deschis pe PC, dar dacă încerc să -ți scriu de pe telefon îmi ceri să mă identific ca să pot posta comentarii. Nu mă pot identifica pentru că nu știu parola!! Și atunci trec pe PC…dar cele scrise pe tel. se pierd. Nu mi-e teamă să te critic! Toate indiciile, zici? Decrețel, surprinzător, supărăcios uneori și …dacă aș fi reținut (iarăși probleme de memorie) adresa de gmail de pe care primeam primele mesaje de la tine că ai mai postat ceva, acum ar fi floare la ureche să te identific. Între timp…te-ai șmecherit și a rămas doar castanul!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Castanul pare destul de batraior, cted ca are mai bine de cincizeci de ani. Ce zici, Castane, ti-am bunghit vârsta?
ApreciazăApreciază
Sub celelalte identități păreai mai interesantă. Acum eşti penibilă.
ApreciazăApreciază
Una singura am avut, adica asta. Se pare ca te-am iritat indeajuns, asadar ti-am nimerit varsta. Iti creste cota la cele trecute de a doua tinerete, bucura-te!
ApreciazăApreciază
Nu ești singura care i-a nimerit vâsta. Dar asta nu-i stirbește din farmec. Tu, însă, ori te-a supãrat grav cu ceva și îl rãsplătești, ori îl asociezi cu o altă persoană și îți e mai la îndemânã sã dai în el, ori te roade invidia sau gelozia.
Și dacă totuși nu e nici unul din motivele de mai sus, atunci cum explici că tot revii „în casa virtuala” a celui care nu îți place? Chiar nu gãsești alții să îți placã?
Vulpea când nu ajunge la struguri spune cã’s acri.
ApreciazăApreciază
Elena, esti de-o candoare de-a dreptul inspaimantatoare si de o prostie egala. Cat despre Castan, personajul ma amuza, nu contenește sa o faca, la fel si cele ca tine, care dau târcoale pe aici.Doar Nergana e aparte, ea imi place.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, No Name!
Deci pentru Nergana te lupți? Ești gelos? Sau ea e motivul pentru care îl vizitezi pe Castan?
ApreciazăApreciază
După câtă prostie vezi în mine ești ceva între: Arlech, Lotus, N+-1, Clona, obsedatul, și alte id-uri.
ApreciazăApreciază
Elena, prostuta mică, sunt o ea, nu un el.
ApreciazăApreciază
Ah, te înscrii la fostele cuceriri ale lui Castan? Îmi pare rău că nu ai putut să treci încă peste și încă nu ți-ai încheiat socotelile cu el.
ApreciazăApreciază
Mai, fetito, cand e despre prostie, clar se lasa cu autodepasiri la tine.
ApreciazăApreciază
Atunci cred că ești Delfina care o lingușește pe Cudi și evident că de la mini-conflictul dintre Castan și Cudi, Castan ți-a devenit inamic. Și Renata ți-a rămas antipatică tot de pe atunci că mai înainte erați mușchetãrese. :)))
Ești amuzantă rău!
ApreciazăApreciază
…
ApreciazăApreciază
Grupul no-name. Melodie de sinucigaș.
ApreciazăApreciază
Mișto muzică, no name! Pe bune! Nu ca să bag zâzanie între tine și Elena. E unul dintre puținele clipuri (citate pe bloguri) pe care l-am urmărit până la sfârșit.
ApreciazăApreciază
Castan, îți recomand călduros să-i trimiți lui Cudi niște flori de la emisiunea „Iartă-mă!” că altfel o să te latre câinele ei mult și bineee. Și nu de alta dar îți strică toate treburile că ele se pricep să strice imaginea unui bãrbat.
ApreciazăApreciază
@pentru toate femeile care din cauza/ datorită wordpressului au traversat ținutul Castanului în căutarea unei ipotetice fericiri, umilul meu omagiu: https://youtu.be/q_EDvmulTCs
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sper că s-au rezolvat toate diferendele cu ajutorul Mariei Răducanu.
ApreciazăApreciază
Da. Sublim. Care e masculinul de la „pasăre călãtoare”? Castan, eu cred cà tu ești un pãsãroi călător. :)))
Belgia? What are you doing there!
ApreciazăApreciază
Bruxelles e nod aviatic, m-ai încurcat puțin…:)))
ApreciazăApreciază
Cum oare sa te poti de(z)poetici de asta:
Focul vânăt e gonit de vânt,
Zările-au uitat să mă mai doară…
De iubire-ntâia oară cânt,
La scandal renunţ întâia oara!
sau de asta:
Ascultă-mă iubito, nu te mint; era o noapte rece, de absint.
Am mers pe lângă murii străvezii, ademenit la orele târzii, ca un moroi viclean sau ca un fur, de dragoste, de viaţa şi azur, pe urmele de piatră şi de fum ce se-mleteau într-un covor, pe drum, iar paşii mei de vifor spre apus, la crâşma spânzurată-n deal m-au dus.
Tăcere-n jur şi doar spre cer, sfârşit, urla un lup cu blana de-antracit; treceam tiptil prin holdele de cruci, iar vulpile-o zbugheau printre uluci. Ca lacrima luminile prin geam curgeau printre nămeţi, iar eu cântam de viaţă, de păduri şi zurgălăi, dar mai ales cântam de ochii tăi.
Cu sufletul pierdut departe, hăt, prin dalbe ţinereţi, să mă îmbăt, m-am dus la crâşmă unde-am petrecut, până-am ajuns de purpură şi lut. Am stat o oră vesel şi viteaz, jumate ameţit, jumate treaz, dar corbul croncănind a moarte, rău, mi-a amintit deodat de părul tău.
_Te cred Serioja dar de ce măsori podeaua cu privirile?
Eu as fi pustie fara poezie!
ApreciazăApreciază