Arhive zilnice: 18 Octombrie 2017

Iubesc cuvintele ca pe-o femeie încălțată în teniși…

Iubesc cuvintele ca pe-o femeie încălțată în teniși. Care ronțăie în fiecare zi, enervant, un covrig.

În fiecare noapte fac dragoste cu ele. Animalic. Desperant. Niciodată nu atingem orgasmul și ne prăbușim rușinați. Până la urmă, retrocedarea raiului e o chestie administrativă.

Cuvintele sunt matematică. O matematică în care  operăm doar cu rapoarte. Fiecare cuvânt e numitorul sau numărătorul altuia. Fără proprietăți de simetrie. Uneori se întâmplă să găsim în ele vagi urme de reflexivitate, comutativitate, asociativitate.

Cuvintele sunt o coordonată atemporală a timpului. Ecoul lor în „celălalt” sunt o coordonată aspațială.

Au aromă mistică: se distribuie fără să se împartă. Și sunt singurele care te ajută să obții eul minim necesar supraviețuirii.

Când au chef de joacă, găsesc câte un filozof și încearcă să releve neauzitul, l innoui, și negânditul, l impense (ultimul e accentuat).

Alteori nimeresc pe mâna unora care le consideră curve de centură și fac sex oral cu ele. Ele nu știu să se apere. Se întorc, le curăț și le așez în geamantanul ăla ros de uitare.

Ma tem groaznic de transformarea cuvântului în vorbărie.

 

 

Anunțuri