Povești nemuritoare (5)

„Timpul trecea nepăsător și iar mă gândeam la aceste ființe secrete, femeile, la ceea ce produc ele: poeme, procese, cuvinte frumoase și invective, satisfacții de trei minute și rătăciri pe străzi, când divine, când cu sufletul de hingher, catedrale ale urii, splendide, superbe sau banale (ca o stradă goală de provincie, duminică la ora două după masă), când nu te mai interesează, când le-ai consumat, nu astfel și înainte, când le dorești, când îți dau bătăi de cap, când te amână, când te inspiră, când te rumegă, când fac din tine un rug arzând nesfârșit. Totul atât de relativ și de trist, și iar se ivi din memorie femeia aceea atât de devotată, atât de gata să-ți sărute palmele, să-ți spună cât de inteligent ești, cât de singur și neînțeles, lăsându-te să pricepi că ai o singură șansă: că ai întâlnit-o pe ea”

Eugen Barbu, ”Ianus”, pg.61, Editura Gramar, București, 1993

Precizări: Această postare încearcă să lămurească doar câteva aspecte omise, din lipsă de talent, din „Barbatul insulă”. Nu face parte din lecturile obligatorii. Eugen Barbu e doar un autor uitat de alții și iubit de mine. Și totodată o poliță plătită lui windwhisperer, care m-a acuzat, pe undeva, acum ceva timp, că n-aș cunoaște prea multe despre Barbu. Fiind plecat demult din țară, sunt convins că n-a citit Ianus-ul 🙂

69 de gânduri despre „Povești nemuritoare (5)

  1. Camelia

    Cam înţepenită limba în care ai replicat, nu’i nevoie să validezi răspunsul şi nici să devii defensiv, oare de ce? Fii pe pace, nu te voi mai inoprtuna pe’aci, îţi pot da un model de paleativ pentru dezamăgirile brutale, acesta fiind cinismul, chiar ăla exaltat. Ca să ne transformăm în ceea ce nu sunte, misai să înăbuşim ce e în noi personal. Zile cu soare, castanmanule!

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      N-am gasit nicio metafora pentru a raspunde commului tau lipsit de poezie, defensiv n-am fost niciodata, de aceea te -am si intrebat care e nivelul tau de expertiza pe domeniul in care dai sfaturi si raspunsuri, ai refuzat sa raspunzi, impertinenta intrebarea mea, sa zicem ca exersez deja cinismul, chestia cu zile senine nu o cred, imposibil sa nu fie si o furtuna in urare…ps. ce legatura ai cu jumatateopal? E la el pe blog un link catre blogul tau.

      Apreciază

      Răspunde
  2. Camelia

    E cineva de demult, şi e o ea, nu un el, altceva nu îţi pot spune despre, că n-am habar, linkul ăla l-am văzut şi eu la vremea lui. Cât despre restul, comentariul meu nici nu s-a vrut să fie poetic în vreun fel, sfaturi şi răspunsuri pot da, am alte abilităţi, dar eu zic să sfârşim aici jocul de-a replica.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Nu stiu ce abilitati ai ( a fost amenintare? 🙂 ), nu stiu cum poti sti ca e o „ea” nestiind altceva, dar stiu sigur ca nu voi scrie commuri dupa dictare …si ca replica la mine pe blog o decid eu.

      Apreciază

      Răspunde
  3. Camelia

    Măi, dar tare suspicios eşti, oi avea tu motivele tale, nu’s fiinţa care să prolifereze ameninţări, constat însă tupeul tău incomensurabil, eşti pe cai mari, construcţiile tale sintactice cresc vertiginos, pentru cineva care ziceam că blogul ăsta e un pariu, după două luni de la primul cuvânt urmând a-şi închide ochii, da’n fine, nicio oboseală, măcar în texte, impresia de continuitate e una dominantă, că jumătate opal e o ea n-am nicio îndoială, că ar fi un el mă îneacă de râs, nu ştiu de unde şi până unde, da’i exagerată, că replica la tine pe blog o decizi tu e atunci când e despre schimb de, altfel se cheamă vorbit de unul singur, sololocviu, deci.
    Permite-mi de astă dată să mă retrag din acest, chipurile, dialog, nu’s vreo ameninaţare, sfârşesc fără vreo frază incendiară, că te văd cam spirit aprins, hihi.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Hihi-ul de final ma obliga sa-ti spun ca as fi folosit, ca inginer, verbul „a profera” in locul lui ” a prolifera”, ca impertinenta mea e o forma de conservare, reactie la stimuli exteriori, ca intradevar hotarasem sa scriu doar pentru o anumita perioada, recte 40 de postari, 40 ul fiind luat din simbolistica ortodoxa, iar termenul de doua luni aparuse pentru a-ti demonstra ca pot pune un text, fara sa-mi fie jena, langa toti ” marii” de pe wordpress, acestia fiind doar din gasca ta, ca nu stiu care sunt caii mari, ca dialogul dupa regulile tale ar fi plictisitor si ca prefer sa monologhez dupa cum bine sugerezi, Multumesc pentu chestia legata de cresterea constructiilor mele sintactice. Chiar e de hihi.

      Apreciază

      Răspunde
  4. Camelia

    Nu ştiu cui şi ce voiai tu să demonstrezi, dar nu mie, eu am aflat de existenţa acestui blog întâmplător, neavând vreun habar că din comentator pe bloguri urma să devii posesorul unuia, aşa că las-o mai moale cu astea, găşti şi marii wordpressului, văd că începi să minţi ca şi cum ai respira, o fi în numele vreunei sensibilităţi, măcar drămuieşte-ţi-le, naiba, de minciuni zic.

    Apreciază

    Răspunde
  5. Camelia

    Şi cuvântul potrivit era ăla, aşa cum l-am zis, asta despre înmulţirea ameninţările de care păreai a mă bănui, rostul multor cuvinte cre’că ţi-e cam necunoscut, inginere.

    Apreciază

    Răspunde
  6. Camelia

    Inginere, ar trebui să manifeşti prudenţă, zic, asta despre spusurile alea cu ghilimele, că’s multe care ar putea incita auditoriul tău de pe aici, acum am să mă retrag cu un mare gust de lehamite, tot ce voisem nu fusese decât să îţi las un comentariu legat de ceea ce postaseşi, dar când e cu musca şi căciula, ai luat totul atât de personal, prietenii ştiu de ce.
    Profa zice că ai făcut româna cu femeia de serviciu, asta despre multe afronturi aduse pe’acilea limbii.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Profa, lehamitea nu-i un simptom nou la tine in ceea ce ma priveste, n-am vrut sa-ti insel asteptarile, citatul nu era decat pentru aduceri aminte iar chestia cu femeia de serviciu nu face decat sa mi confirme niste lucruri legate de serafica-ti fiinta. Comentariului inocent lasat de tine, primul, i-am raspuns pe acelasi nivel. Numai ca ai refuzat sa raspunzi la cea mai banala intrebare. Lasa, nu esti singura care ma urasti pentru limba mea ascutita. Si nici tu nu esti de la manastire. Zile senine si tie !

      Apreciază

      Răspunde
  7. klaus

    Vezi, d’aia nu-mi fac blog! :!
    Acu’ musai să zic ceva ce tot uitasem. Castane, am rămas foarte impresionat de faptul că ai renunțat la moderare. Atunci aș fi pariat că n-o s-o faci. Să expui morții din dulap tuturor străinilor ce-ți trec pragul nu e de ici de colo.

    Apreciază

    Răspunde
      1. klaus

        Tot mă roade să-ți mai spun că n-am mai confundat omul cu artistul încă din faza de post-pubertate. Explicați primești doar după ce-ți văd ochii.

        Apreciază

        Răspunde
        1. castanman Autor post

          Nu stiu daca ajung vara asta sa ciocnesc un pahar de palinca cu tine, sper sa aiba peste 45 de grade. Am luat plasa cu omul Sadoveanu, omul Arghezi, cu omul Alex Stefanescu ce nu l a bagat pe Stefan Agopian in Istoria literaturii pentru ca l ura, cu omul Nicolae Manolescu ca a facut o pe Gabi Firea poeta, cu Ungureanu de la Timisoara ca l a facut pe Codin scriitor…asa ca poti lua si tu o plasa mica, eu avand un caracter mizerabil, conform denunturilor de pe wp.

          Apreciază

          Răspunde
    1. Cudi

      Și să mă explic, dacă tot m-am băgat în vorbă. Ce mai încolo și încoa’, eu mă declar fan de-al tău, Castanman. Îți citesc cu drag și mirare articolele, uneori și comentariile. Problema mea de om simplu, care n-ar putea scrie ca tine nici stând în cap, e că nu știu ce să comentez, deși ar fi de comentat, dar ești cu câteva trepte deasupra, de unde și dificultatea.
      Camelia amână punctul (de unde și comentariu meu de mai sus) într-un fel obositor – și o spun cu tot respectul și sinceritatea.
      Îmi imaginez acel teambuilding și te văd, după câteva pahare, vorbind precum scrii. Pe ea, altfel decât scrie.
      Poate mă înțelegeți și nu-i cu supărare.

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
      1. castanman Autor post

        Cudi, mai usor cu vorbele ca-ti faci dusmani, va citesc si eu blogul cu placere, mi se pare singurul blog nonprofit de pe wp, pe Mihai nu-l iau la teambuilding fara proba de lucru, am o zarzarica cruda, dar tare si aromata, legat de Camelia, sigur te va contacta ea, ceea ce ai spus tu despre ea miroase a imperfectiune, un singur lucru a ramas nespus de mine- cineva mi a confirmat ca jumatateopal e blogul domniei sale, al Cameliei, e declaratia dansei, chiar cu justificarea alegerii numelui la sugestia cuiva apropiat. Vorbesc cum scriu, adica tamponand limba romana, dupa cateva pahare, ceea ce ma salveaza, problema e ca nu ma opresc, sunt atatea povesti pe lumea asta si atat de putini dispusi sa le mai asculte.

        Apreciat de 1 persoană

        Răspunde
  8. Renata Carageani

    Castane, nu voiam să mă bag în duelul de mai sus, dar mi-a dat curaj Cudi. Va să zică nu doar eu am remarcat puncto-fobia Cameliei și tendința ta de-a scrie răspunsurile cam în același stil. Adică fără punct. Și cititoarea Cudi a gâfâit pe-aici, să țină pasul cu virgulele. 🙂
    Și acum observațiile mele de spițereasă, pentru ambii duelgii:
    – când spui că ai omis aspecte „din lipsă de talent”, te alinți. Știi bine că ai talent. Un text literar ține/durează și spune atât cât a simțit autorul că are de spus. Numai textele științifice pot fi acuzate de omisiuni.
    – răspunsul Cameliei cum că soția e răspunsul, conține deja lămuririle necesare: nu, nu e încă soție sau, dacă e, se află încă în perioada roz a stagiului. (cum dumnezeu pentru mine, ca femeie, e limpede, iar tu, ca bărbat, ai nevoie de detalii?)
    – Castane, nu mai folosi, te rog, romgleza: în românește se spune nivel/grad de experiență, pentru că expertiză înseamnă, în românește, raportul, cercetarea (și concluziile) unui specialist asupra a ceva în care acesta are experiență, este expert. Așa cum nu putem înlocui în propoziția „Judecătorul a citit expertiza medico-legală” cu „…a citit experiența medico…”, tot așa nu putem spune „omul are expertiză în domeniu, de douăzeci de ani numai asta face”, deși, aparent sună bine, ba chiar… academic.
    – și eu zic că ”a profera” era acolo corect, ”a prolifera” înseamnă a înmulți, mei frecvent a se înmulți, ceea ce sigur știi și a fost o scăpare. Dacă vorbim de amenințări, întâi trebuie să le proferezi și abia după aia le proliferezi. 🙂 Camelia, chiar dacă ești de formație filologă, nu era mare lucru să dai cu o erată acolo, nu să-i zici Castanului că a făcut româna cu femeia de serviciu și să-l strigi „Inginere!”, cu, evident, conotația peiorativă. Băi, Castanul chiar a făcut româna cu o profă bună sau s-a automeditat singur. O acuzație de genul „afronturi aduse limbii” cam așteaptă exemplificări, nu?

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      De acord cu folosirea gresita a ” expertizei”, mai folosesc gresit si ” am realizat ca…” , stiu de problemele astea, probabil ca mai am multe altele, ma tratez cu ajutorul vostru :). N-am nici cea mai mica problema in a recunoaste. Am probleme insa cu cei cu dubla-tripla identitate, cu cei care mint senin uitand ca in urma cu cativa ani au lasat urme ale adevarului nesterse. Legat de intuitia mea privind starea civila a unor personaje…chiar crezi ca asteptam un raspuns la intrebare? Si da, chestia cu femeia de serviciu m a atins, dar numai pentru ca eu ma asteptam la ceva mai sofisticat legat de precaritatea mea in ale limbii

      Apreciază

      Răspunde
        1. Renata Carageani

          Mi-a scăpat! Acu, asta e… Eminescu n-a zis cobori în jos? A zis! Dar ci-că lui nu i-a scăpat. E licență poetică. Subliniază distanța cosmică. Așa zicea profa mea de română care era vai dă capul ei la română, dar tot nu poci zice că m-a învățat cam cât femeia de serviciu.
          Mda… nu știu de ce s-o fi enervat Camelia așa de tare și s-a pus cu papucul pe tine. Deși, acum, să-ți iei câțiva papuci pe cârcă e floare la ureche. Se poartă unii cu blană, fără toc… O dulceață de papuci! 🙂

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde
          1. castanman Autor post

            Deja femeia de serviciu a devenit un etalon calitativ, iti place si tie shaorma, Renule, nu stiu daca voi mai scapa de anatema asta, o sa mi duc crucea de proscris prin lumea asta eleganta a scrisului, nu stiu de unde i a cazut cu tronc Cameliel ceea ce scriu, e la vedere cronologia discutiei, altele mai vechi cred ca s au prescris si n aveau legatura cu scrisul meu, eu nescriind pe atunci. Sau scrisul e doar un motiv? 🙂

            Apreciază

            Răspunde
            1. Renata Carageani

              Nu știu ce-i cu jumatea asta de opal. Și nici n-am timp să cercetez acum, că plec la Prăvălie. Zici că Opalul și Camelia e totuna? Posibil.
              Eu am remarcat că majoritatea domnișoarelor care te citesc fac greșeala aia copilărească: își imaginează că autorii care scriu la persoana întâia se descriu pe ei.
              Cititorii de bloguri în general nu prea fac diferența între text literar și jurnal de amintiri. Și când autorul alternează literatura cu confesiunea îi încurcă și mai rău. Totuși, tu, din ce-mi amintesc, n-ai scris niciodată texte gen jurnal de bord.
              Mai vorbim pe seară! 🙂

              Apreciază

              Răspunde
              1. castanman Autor post

                Eu n-am scris jurnale de bord, n-am scris multe, nu stiu ce vrei sa spui, nicio fraza nu e degeaba in discursul tau, ceea ce am spus legat de cele doua identitati ramane valabil, nu stiu nici eu de ce era necesara intrarea in scena astfel, cititorii sunt liberi sa creada orice, visul ca forma de evadare din cenusiu mi se pare, inca, destul de ieftin, eu acum ma visez undeva la un motel/han de langa Cugir, locul unde am mancat cea mai buna fasole cu ciolan…

                Apreciază

                Răspunde
                1. Renata Carageani

                  Păi, ziceam că tu scrii ficțiune, nu-ți povestești viața. Unele cititoare te sondează (ca o sondă spațială, nu ca la gineco), de parcă te-ar trage de limbă, să spui mai multe despre tine.

                  Vezi cum ești? Când ți-a venit să pomenești de fasole cu ciolan, te-ai gândit că poate ne plouă în gură multora, și n-are cine să ne facă?!

                  Apreciat de 1 persoană

                  Răspunde
  9. Marian

    Intrebare : ce anume ti-a placut la Eugen Barbu ? ” Omul ” Eugen Barbu ? Ma cam indoesc de asta caci eu l-am cunoscut…hai sa zicem indeaproape si nu era chiar cel mai primitor tip , cel mai placut partener de conversatie mai ales ca , dupa Principele cel putin , era considerat ca facand parte dintre elite si se purta ca atare adica , de-o mitocanie studiata si enervanta in acelasi timp , indiferent cu cine statea de vorba . Coana Magy al mai admonesta cate o data mai ales atunci cand era vorba despre …Florinel 😉 altminteri face a pe dracu in patru sa stie lumea ca , el este dupa groapa unde…chiar n-a calcat pe-acolo , neam d e neamul lui .

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Mariane, nu l-am cunoscut decat din carti si revista ” Saptamana”. Ca om, din ” Jurnal”, atat cat poate fi ceva adevarat intr un jurnal ce stiu bine ca il vei publica. M a interesat mult de tot ” conflictul” dintre el si Nichita. Avea o istorie a literaturii pe care o publica in foileton si il musca de cur pe ploiestean. Si tineam cu amandoi. Mai ales cand Aurelian Titu Dumitrescu hotarase, convingandu l greu pe Nichita, sa publice Antimetafizica la contrapartida cu ” O lume de castigat”, cate o pagina de revista. Si ” Antimetafizica ” mi se pare cea mai tare a Ingerului. Manolescu recunostea ca in afara de o declaratie privind originalitatea poeziei, prea multa critica nu reusise, se nvartise in jurul cozii

      Apreciază

      Răspunde
      1. Marian

        „Conflictul ” dintre Eugen Barbu si Nichita Stanescu , a pornit de la….bautura , CV Tudor a povestit chestia asta prin 2000 la DDTV . De la bautura in sensul ca , intalnindu-l pe maestru { asa-i placea sa i se adreseze lumea , dupa cum povestea profesorul Stefan Cazimir } pe culoarele Uniunii Scriitorilor , Nichita a versificat instantaneu o chestie ce avea in alcatuire : tzuica , EUGENIU si plagiat iar asta in gura mare . Ion Manolescu insasi este primul ce-a analizat daca Principele a fost sau nu plagiat si…se zvoneste ca ar fi cazut la pace amandoi .

        Apreciază

        Răspunde
  10. nostrastella

    Ahoe , Castule

    şi mă iartă dacă poţi . Îmi vine să iau cu lămâie . Multă .
    Nu pentru că … E Barbu . Mi’e drag şi mie ( chiar mai am undeva prin podul casei din românika un vraf de/din săptămânile alea . Iar dacă-mi amintesc bine , şi veceTudor se semna p’acolo .

    Ş’atunci de ce lămâie , o să zici ?!
    Poi la ce fruşti îţi parazitează blogul ţi se cam taie la lingurică .
    Bine , dom’ klaus … nu’i parte din categoria asta . E cu câteva clase peste toţi , părerea mea . Chit că – na … ştiu , nu te cuprinde neam vreo oareşcă/câtă erecţie în ceea ce’l priveşte . Crede-mă , îmi pare că te-ai grăbit punându’i deja made-ul la subsuoara nick-ului ! Anyway , cestiuni de gusturi , n’aşa ! şi astea nu se discută , parcă .

    Haidi pa .
    AL (sic!) mai cetesc odată pe conu’ marian , că tare mă-ndoesc(sic!) de’ndoiala ‘mnealui ! Mă leşi !!! Nu AL certa please . Are totuşi aproape un veac şi ‘mnealui .Recomandă’i totuşi neşte ore la PROFA ! Oricum are trecere , şi muuuuuuuultă înţelegere . Că mno , unde’i mu-mu-mu şi’o leacă de trafic merge ş’aşa 😆
    (nu mă-ntreba iar care profa , pls )

    AHOE ! 😆 😆 😆

    Apreciază

    Răspunde
    1. klaus

      Stelu’, mie-mi pare că te-ai apucat de zidărie. Altfel mi-e tare greu să înțeleg numărul exagerat de propte care par că au menirea de a-mi ține orgoliul erect.

      Apreciază

      Răspunde
  11. Marian

    @nostrastella Mi-este foarte greu ca , la anii astia , sa mai primesc lectii de la vreo ” profa ” si cu atat mai putin din partea dumitale . Ai ceva sa-mi reprosezi , esti libera s-o faci . Insa ceea ce-ai postat dumneata fara sa ma cunosti si fara sa fi avut vreodata placerea de-ati adresa macar o injuratura …denota multa marlanie pe care se vede treaba c-ai luat-o cu dumneata la plecarea din „romanika ” lasand in pod , ” saptamanile ” lui Eugen Barbu . Mai bine luai ” saptamanile ” si lasai marlania acolo unde ai invatat-o adica… la parintii dumitale , acasa la „romanika ” .

    Apreciază

    Răspunde
    1. klaus

      Marian, io cred că greșești. Eu aș învăța mereu, la orice vârstă. Am o ciudă maximă pe persoana mea când nu mai am răbdare, când mă ia gura pe dinainte din cauză de x factor care îmi oferă orice, numai explicații obiective nu. Acuma hai s-o luăm p’aia dreaptă, înjură-mă de vrei! Regulile scrisului cu î din i și â din a sunt chiar așa de grele? Nu cred că te ajută dacă-ți spun că mi-a luat și mie ceva timp.

      Apreciază

      Răspunde
      1. Marian

        @klaus Omu’ lu’ Dumnezeu , chiar n-am nimic de spus in apararea mea mai ales la o acuzatie atat de…grava ! In urma cu ceva vreme , l-am rugat pe unul dintre baietii mei sa ma-nvete si pe mine cum sa fac , pentru a reusi sa tastez cat mai corect insa … desi ala mi-a aratat saracu’ mi-a parut mult prea complicat si m-am lasat pagubas . Am aceeasi tastatura de vreo cinsprezece ani si , nu pentru ca asi fi prea zgarcit sa-mi cumpar una noua ci , doar pentru ca m-am obisnuit prea mult cu asta veche . Mi-am spus in sinea mea ca , cel ce vrea sa inteleaga ceva din ceea ce scriu , va intelege oricum ca d-aia are abilitati ce mie-mi lipsesc sau nu vreau sa le folosesc din prea multa lejeritate . In plus de asta…chiar nu mai am nici prea multa vreme de stationare pe acest pamant . Chiar daca avanseaza incet { incet dar sigur 😕 } cancerul pulmonar pe care l-au diagnosticat aia de la ” Marius Nasta ” , incepe sa-si faca simtita prezenta asa incat…. De aceea-i spuneam lui ” nostrastella ” ca nu mai accept sa primesc lectii de la nimeni . Peste saizeci de ani din viata asta d e rahat , am tot primit volens nolens lectii deci , din acest motiv de minim zece ani nu vreau , nu mai vreau lectii din partea nimanui , oricine ar fi ala /aia fara suparare . Astfel incat , te rog mult sa nu ma consideri un infatuat plin de el ci , doar un om batran , mult prea batran chiar si pentru Romania . Respect deosebit , prietenii Renatei Carageani sant si prietenii mei !

        Apreciat de 2 persoane

        Răspunde
        1. Renata Carageani

          Marian, 1-0 pentru tine, la comentariul ăsta. Cred că și klaus e de acord cu mine.
          S-a cam făcut liniște în sală, nu?
          Parcă ai mai spus tu, cândva, că nu ești tobă de studii. Atâta vreme cât nu te-ai bătut cu cărămida în piept că ai fi vreun specialist în limba română, nu cred că greșelile tale de ortografie și gramatică însângerează retina cuiva. Eu am înțeles întotdeauna ce comunici, cu sau fără Î din A sau din I la începutul cuvântului.
          Poate că n-ar fi trebuit niciodată să-ți modifici scrierea, după normativele post-revoluționare. Să fi rămas cu reflexele alea vechi. Sunt publicații care n-au modificat scrierea cu Î din I, cu bună știință.
          Avem prieteni – zic avem, fiindcă înțelesei că prietenii mei sunt și ai tăi – care pot argumenta științific de ce hotărârea academiei române ar fi stupidă.
          Unul e Augustin Rădescu. Om cu multă școală și multă cultură. Nu face caz de asta. Ba, se mai și distrează pe bloguri, scriind intenționat ca un sfertodoct, spre hazul meu și-al altora.
          O să-ți dau un singur exemplu din teoria dumisale despre ortografiere. Noi scriam până în 90 A RÎDE, RÎS, RÎZÎND. Acum scriem A RÂDE, RÂS, RÂZÂND. Totuși verbul vine din latină, unde e RIDERE, RISUS, RIDENDO. Prin noua ortografie Academia dorea întoarcerea la rădăcina latină a limbii noastre. Totuși cu a RÂDE acesta nou, ne-am cam ras pe bot de latinitate.
          Marian, dacă tot scrii fără diacritice, scrie, nene, așa cum ai apucat. Oricum, la începutul cuvintelor, a rămas scrisul cu Î din I.
          Și nu, nu ți-am scris povestea asta fiindcă ne-ai zis că ești bolnav. Știi bine că eu mă întâlnesc zilnic mai mult cu bolnavi decât cu sănătoși. 🙂

          În ce o privește pe duduia Steluța, fie vorba între noi, ei nu-i filează doar o lampă, îi filează și scrisul. Azvârle cu punctele alea de suspensie, parcă dă cu boabe de orez după miri, pe treptele bisericii. Nu cred că aș găsi un exemplu mai bun de personalitate multiplă decât ăsta:
          „Anyway , cestiuni de gusturi , n’aşa ! şi astea nu se discută , parcă .”
          Un englezism/barbarism, un arhaism, un semnul exclamării la mijloc de propoziție…
          Pe dumneaei o citesc mai greu și o înțeleg mai puțin decât pe tine, Marian! Stai liniștit, e ultima în măsură să dea lecții cuiva.

          p.s.: Castane, cer iertare că am abuzat de spațiul tău în așa hal!

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde
          1. castanman Autor post

            @Marian / Sa ti spun o chestie legata de Institutul ” Nasta”. Tatal meu, fumator de trei pachete de tigari pe zi, a fost internat urgent la un spital din Ploiesti, intr o noapte de vineri. Nimeni nu i a facut nimic, l au tinut pe calmante pana luni cand a venit marele doctor ( si senator in particular sau invers) care mi a spus franc, privind radiografia, ca plamanul drept e terminat, nu se mai vede nimic din el. Cancer. Am plecat la un alt spital din Ploiesti, specializat pe oncologie. Aceeasi parere a emis si domnul director si ca ar trebui sa l luam sa moara crestineste acasa. Tatal meu nu mancase nimic de vineri pana marti. Fusese insa programat pentru o radiografie, am zis sa o faca si p asta inainte de a ne externa. Radiografia a fost facuta in alta parte, aparatul spitalului fiind defect. Aici o doamna de o modestie nemaintalnita, interpretand cliseul, ne a infirmat diagnosticul prezumtiv si ne a spus ca e o pleurezie puternica si trebuie intervenit chirurgical, fiind o presiune puternica pe plaman. Atunci am facut si o investigatie tomograf la spitalul Floreasca si am rasuflat usurati, nu era cancer. Neavand chirurgie toracica in Ploiesti, am ajuns la „Marius Nasta”. Aici un alt mare profesor, insotit de fii su, nici n au vrut sa l interneze vazand un cancer generalizat pe cliseu si ignorand concluziile de la tomograf. Erau speriati de el . Si era anul 1998. Era miercuri, tatal meu statea in fund pe scari, nu mancase nimic de 6 zile. Norocul a venit cu o doamna doctor tanara care a acceptat sa intervina imediat si sa elibereze presiunea din cavitatea toracica. Au iesit peste 4 litri de puroi. Dupa trei ore tatal meu manca ca un apucat. L au curatat de toata infectia intr o alta interventie la cateva zile. Si a trait inca 9 ani. Asa ca ” Marius Nasta” e un amestec de sentimente pentru mine.

            Apreciază

            Răspunde
            1. Marian

              In urma cu vreo zece ani cand am fost diagnosticat , i-am ras in nas amicului Eparu : – Fi serios Dane , unde dracu ai mai vazut tu canceros avand 1m. si 90cm. si ceva in plus peste suta d e kile obligatorie ” ? Numa de mama nu l-am injurat ca…tipul a facut si box si rugbi asa incat , m-am lasat pagubas . Atunci { i-am povestit si lui Lotus pe blogul sau in urma cu ceva vreme chestia asta } am fost trei dintr-un foc diagnosticati cu…neoplasm iiar unul si-a pus strangul d e gat in curtea spitalului Fundeni , celallat s-a agatat ca inecatul d e paiul citostaticelor iar eu…mi-am continuat viata bine merci . Pana in urma cu vreo doua luni cand , pentru ca ma cam supara de ceva vreme plamanul m-am dus la control si , d e data asta mi-au ras aia in nas . Insa , nu-mi fac probleme , consider c-am facut umbra pamantului arhisuficient . Tot este bine ca am cancer si nu Alzhaimer cum a avut mama caci , decat sa ajung ca ea la 85 de ani si sa nu-mi mai dau seama de ceea ce s e petrece cu mine , mai bine asa . Am tot timpul din lume iar uneori…chiar si cativa ani pot insemna cat o viata intreaga .

              Apreciat de 2 persoane

              Răspunde
          2. Marian

            @Renata Carageani Departe d e mine gandul de-a ma gandii macar sa…punctez . I-am raspuns lui klaus si nu pentru a ma lauda cu… ” norocul ” ce-a dat peste mine ci , doar pentru a lamuri omul pentru ce refuz cu obstinatie sa mai invat ceva azi , acum , de la oricine , in ciuda sfatului pe care a binevoit sa mi-l dea : „Marian, io cred că greșești. Eu aș învăța mereu, la orice vârstă „. O fi rau o fi bine…nu sunt in masura sa judec asta si , sincer sa fiu chiar nu ma mai intereseaza . In timpul pe care cred ca-l mai am la dispozitie . Incerc sa comunic cu oamenii pe care-i consider mai destepti decat mine , sa ma bucur cat mai pot de tot si d e toate , restul…nu-s altceva decat vorbe goale de sens .

            Apreciază

            Răspunde
            1. Renata Carageani

              Marian, eu sper să-ți fi rămas de trăit atâta timp, cât să apucăm să ne plictisim unii de alții. 🙂
              În materie de deșteptăciune, citește ce ți-a scris Castanul. Subscriu cu totul! Cine știe cum foșnește o filă de carte…
              Restul e neimportant.
              În materie de cancer, ultima postare a prietenului nostru, ElZap, sună așa:
              http://elzapb.blogspot.ro/2013/09/cosmar-apocaliptic.html?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed:+Elzap+(ElZap)

              Habar n-am dacă ai cancer. Poate ai. Poate n-ai.
              Oricum , ElZap merită citit. Și comentariile.

              Apreciază

              Răspunde
  12. Renata Carageani

    Fraților, ascultați aici, sfatul tatălui meu: „„Să nu uiți că, indiferent ce-ar zice, cum ar gesticula, cât ar înjura, omul de dincolo de tejghea e un pacient, adică un bolnav. Nu-l citi în cheia ta, citește-l în cheia lui”.
    Prin ce nu s-ar califica nostrastella acestui privilegiu?!
    🙂
    O lume fără nebuni ar fi plicticoasă.

    Apreciază

    Răspunde
  13. nostrastella

    Iniţial – dupe toate cele – comm-ul meu s’ar fi vrut ‘şa…cumva ambulatoriu .
    Da’ mno …

    Inimiciţia sfeteriştilor vieţii – nu al’cineva decât neşte b(i)eţi epigoni (prespălaţi !) şi ever şablonarzi în sacerdoţia lor – ce pute rău d’a moarte în toate commurile lor …….

    FUCK YOU ALL !!! Sper să sfârşiţi aşa cum aţi trăit :
    adică liniştit şi DEGEABA !

    NU RĂMÂNE NICA DUPĂ VOI ! PRICEPEŢI ASTA ?!
    N-AŢI FĂCUT NICA SĂ SKIMBAŢI CEVA , nemuricilor !!!!

    …………..
    important e ce laşi în urma ta . tu ce laşi , profa ?!
    tu ce laşi …
    dar tu !

    FUCK YOU ALL !

    (personii de faţă se exclud 😆 !!! )

    Apreciază

    Răspunde
  14. Renata Carageani

    Da’ tu ce lași, steluțo?!
    Cu excepția punctelor-puncte și a semnelor de exclamare atât de dese, și a majusculelor?
    Tu ce lași?
    Fă tu, prima, lista lăsărilor în urma ta, că imediat ne slobozim și noi, urmâdu-ți exemplul…
    Mai, fato, n-ai putea să ne cerți când ești pe uscat? Ca să înțelegem și noi, să ne facem autocritica cum se cuvine.

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s