Contract prenupțial

Singurele promisiuni pe care ni le-am făcut au fost că o să mă faci să mă îndrăgostesc de tine și că, în aceeași zi, la amiază, o să te fac să te îndrăgostești de mine.

Ți-am mai promis că îți voi elibera și o adeverință că meriți totul, pentru a-ți servi la diverse pe lumea aceasta. Împreună cu un autocolant cu „Atenție! Copil la volan!”, pe care va trebui să-l lipești urgent pe luneta mașinii.

Am mai zis ca voi vorbi cu Dzeu să se împrumute, din când în când, la tine, cu dobândă, pe caiet și pe termen scurt, pentru reparațiile ce le tot face la fațada Creației.

Ți-am promis și că-ți voi spune câte-o poveste în fiecare noapte, dar numai dacă renunți la obiceiul acela prost de a-mi scutura așternutul gândurilor înainte de culcare.

Sigur nu ți-am promis că mă vei înțelege. Și că-ți voi putea returna TVA-ul pe pașii făcuți  împreună.

 

 

 

Anunțuri

32 de gânduri despre „Contract prenupțial

  1. Renata Carageani

    Pe mine m-a întristat numai faza cu TVA-ul. Nu ești cu nimic mai breaz decât Statul! 🙂
    Potlogăria asta nu poate fi compensată decât de autocolantul megaeufemistic și galant. În mod normal te bătea gândul să-i dăruiești un autocolant cu „Femeie la volan! Fugiiiiiți!”… Este? Hai, zi că nu-i așa! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
          1. castanman Autor post

            E dintr o poezie, Renule, corect versul era – ” ceilalti lupi m-ar sfasia daca ar sti ca urletul meu e, in realitate, un plans”. La sfarsitul fiecarei scrisori, Paler lasa cate o poezie. Unele mai bune, altele mai slabute.

            Apreciază

            Răspunde
    1. klaus

      renule, m-am trezit mai târziu decât puteai tu să-ți ții gura. La faza cu tva-u’ tocmai mă pregăteam pentru un comentariu gen grătar de vită în sânge. Altfel, îl las pe zurliu să compenseze un futut de adaos pe niște pași, cu potențialele dezamăgiri pe care nu le-a contorizat niciodată.
      Mă pufnește râsul, îmi închipui dragostea fiscalizată! Sorescu, Nichita….chiar și nenorocitul meu de alambic. Plm, mai bine crăp decât să să rup o factură pentru o iubire ce te scoate pe minus la contabilitate. Nici măcar unei contabilități figură de stil. Da’ n-o să apucăm noi vremurile alea….cred…..sper.

      Apreciază

      Răspunde
        1. castanman Autor post

          Renule, klaus a iubit la negru, profit maxim, n-a cotizat deloc la asigurarile sociale si are pretentia unei rente…nu poti sa ai actiuni in offshore-uri ale sufletului si sa beneficiezi de tandrete gratuit 🙂

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde
  2. Nergana

    M-am tot gandit la promisiuni si minciuni, la reguli si incalcarile lor, si am ajuns la urmatoarea intrebare: cum ar fi doar sa facem fara sa promitem ceva cuiva? 🙂
    Frumoase cuvintele!

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Regulile si incalcarile lor fac parte din paradigma convietuirii. Ar fi plictiseala mare prin arealul nostru fara sa poti sa-i spui macar o data, plin de pasiune, unei femei -m-ai mintit! E cat o declaratie de dragoste.

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde
        1. castanman Autor post

          Si ce pui in loc? Sabloane si siropuri? Iubirea e o cale, nu un scop. Depinde numai de tine cum iti croiesti calea pe care vrei sa circuli. Descult prin iarba, intepandu te greierii si furnicile sau pe asfalt, cu viteza maxima, in cel mai plictisitor confort.

          Apreciat de 1 persoană

          Răspunde
          1. Nergana

            Tocmai pentru ca iubirea e o cale ma intorc la: ,,cum ar fi doar sa facem (sa iubim), fara sa promitem ceva cuiva,, 🙂
            Cat despre asfalt si confort, eu sunt de la tara, de acolo unde iarba e verde si te pisca furnicile si greierii, iar salbaticia e la ea acasa 😉

            Apreciază

            Răspunde
                1. castanman Autor post

                  Nu am studii juridice, contractele mele sunt pline de amatorism si vicii de forma sau de fond, fiind foarte usor de contestat in contencios administrativ. Intotdeauna pierd, respect astfel blazonul de Don Quijote indragostit de o Dulcinee care nu apare pana la sfarsitul cartii.

                  Apreciază

                  Răspunde
                  1. Nergana

                    Prima intentie a fost sa-ti spun ca doar un Zurliu ar respecta blazonul ,,Don Quijite indragostit de Dulcineea,,. Mi-am dat sema ca judec superficial raspunsul tau. Simt ca acest blazon este extrem de puternic, este chiar nevoia sufletului de frumos. Raspunsul tau a devenit, pentru mine, incununarea scrierii tale.
                    Am recitit acest contract si am simtit o admiratie profunda pentru tot. Este/esti uimitor!

                    Apreciat de 1 persoană

                    Răspunde
                    1. castanman Autor post

                      Don Quijote vedea frumosul in cele mai neobisnuite situatii. Ratacitor intre utopie si ratiune, cuantificarea inexprimabilului din suflet, el se intreaba in fiecare clipa de ce ochiul vede mai clar un lucru in vis decat imaginatia in stare de veghe

                      Apreciază

      1. Marian

        Da frate dar … era , FUT-ul din Bucuresti adica , aia ce treceau pe-acolo erau numiti fie FUT-aciosi fie FUT-uti 😉 ! Iar daca mi-a placut postarea , ce vina am eu , in plus de asta , fraza de final daca mi-ar fi dat prin mintea capului s-o spun eu atunci cand trebuia…adica in urma cu N ani , astazi eram si eu precum Puiu Popoviciu sau credeai ca doar ala a cunoscut-o pe pe Doina ???

        Apreciază

        Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s