Cimitirul

Postchristic, iubirile nu au mai avut niciun rost. Și-au mai făcut loc, din când în când, banale asocieri multiplicative. Nici măcar comutative. O chestie ubicuă în care unu nu se putea aduna cu unu, ci se așeza lângă el.

Viața ca un păcat e frumoasă, rosteau pe rând adunații și se despăducheau de tot ceea ce nu mirosea a pământean. Mureau separat, fără clopote. Împreună, ar fi fost iubire. Se trezeau că târau leșul celuilalt prin noroaie și flori de cireș. Până când leșul puțea precum adevărul și erau obligați să-l îngroape.  Nimeni nu știe unde e cimitirul postchristic.

 

Reclame

25 de gânduri despre „Cimitirul

    1. castanman Autor post

      Iubirea ca furaj? Cam mult, totusi, Sma. Ma refeream la nonsensul ei, fara a-i afecta atributele. Celelalte observatii le pot incadra, un pic fortat, sub definitia noiciana- viata, o succesiune de morti. Esti suparata rau, bag seama…

      Apreciază

      Răspunde
                  1. smaranda64

                    Cea mai puternicã fascinaţie este iubirea pãmânteanã în toate formele ei inclusiv cea spiritualizatã, la care nu poţi zgâlţâi fãrã sã ţi aprinzi paie în cap. Şi pe bunã dreptate cãci este ultimul bãţ de chibrit cu care omenirea crede cã poate aprinde lumânarea în beznã.

                    Apreciat de 1 persoană

                    Răspunde
                    1. castanman Autor post

                      Iubirea pamanteana imbraca forme particulare din cele mai diverse. Nu se poate defini. N are nicio caracteristica universala. Am vazut oameni razand si oameni plangand, atinsi de ea. Oameni furiosi si oameni calmi. Oameni care urasc dupa ce au fost atinsi. Si oameni de bun simt care tin un doliu decent. Asa ca nu pot sa ma pronunt, Sma. Cat despre experienta mea personala…cred ca am experimentat toate starile 🙂

                      Apreciat de 2 persoane

                    2. castanman Autor post

                      Mda…N au legatura cu Cartea Facerii. Poate cu Cartea lui Iov. Sigur poti declara la sfarsitul fiecareia, rupandu te dureros de tine: ” acesta esti. Aici sa se opreasca mandria valurilor tale.”

                      Apreciat de 2 persoane

                    3. castanman Autor post

                      Ajunga- i zilei rautatea ei/ Si mie frumusetea de-a fi trist/ Nu-mi trebuie vodca sau femei/ Sunt singur, Doamne, deci exist! …Uneori mai folosesc ca ultim vers- M -am sinucis, iubito, deci exist! :)))

                      Apreciat de 1 persoană

                    1. castanman Autor post

                      Sa stii ca nu e singura chestie paradoxala prin perceptii diferite ale subiectilor. Lumina, Goethe o credea incoruptibila si il injura pe Newton ca o vedea ca un amestec de sapte culori. Adica impura. Si fractionata in corpuscul -unda, conform lui de Broglie

                      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s