Arhive zilnice: 7 iunie 2017

Frumusețea simplității (1)

Ea mă iubește pentru toate păcatele mele. Mai mari sau mai mici. Venite din urmă și amestecate cu JB, lichid seminal și singurătate. Uneori  poezie. Îi sunt aproape indiferente femeile din juru-mi. Niște curve. Inteligente, totuși…, bâgui. Nțțț. Proaste, dacă erau precum zici, supraviețuiau în solilocviu, nu se sinucideau făcându-și selfie dezbrăcate în piață. În filozofia ei, viața nu e făcută din idei de-a gata și adevăruri snoabe. Singurul proiect de cunoaștere e un abecedar al lucrurilor simple din care mă pune în fiecare noapte să citesc pe buzele ei, surd la ale lumii, o propoziție.

Eu o iubesc pentru iertările ei. Și pentru sânii rămași nebronzați. Obraznici. Ca un vers alb într-un sonet. Sau ca o taietură carteziană lângă beregată. Miroase a mare și a dorință. Deși neîncrezătoare, încheie acte notariale și cu sfinții, și-a pus în palmele mele de ticălos, sufletul. Lumea spune că mâna-mi întinsă uneori vinde, alteori vindecă. Daca sunt fifty- fifty, balanța o înclin eu, îmi spune râzând, ajutându-mă să duc gunoiul la coș.

Lumea e indiferentă. Știe că din antichitate există dubii asupra celui de-al cincilea postulat al lui Euclid.

 

Reclame