Back in black

Nu există iad. Acesta nu e decât o metaforă pentru sufletul singur, izolat. Frumos le mai zici, Franscisce, întâiule, tu, cel mai profesionist motor de căutare a liniștii sufletești. Dar ce te faci cu noi, ăștia care căutăm nedumeririle și n-avem timp să admirăm moartea pentru princiara ei punctualitate și oferta de servicii de după? După ce că suntem pedepsiți pentru curajul de a trăi, reamintindu-ni-se în fiecare zi că suntem șapte miliarde și fiecare în parte vrem totul, vii matale și ne răpești și ultima plăcere, aceea de a visa sublim că ne vom odihni, odată și odată, în iad. Păi, e frumos, meștere? Ne întorci spre cea mai perversă formă de căutare aplicată, iubirea, locul de unde tocmai fugisem, cu tot cu carte de muncă, niciodată n-am iubit la gri, totdeauna am plătit impozitul cinstit, pe fiecare declarație de dragoste, man…femeia nu mai e de mult peisaj, e job.

Dacă mă vei judeca pentru păcatele mele, te voi judeca și eu pentru iertările tale, strigă șucărit, către allahul lui, beduinul in deșert. Tu ce zici, te bagi, unul la unul? Și nu-mi spune că sunt abil , viclean sau răzbunător. Am mai auzit-o.

23 de gânduri despre „Back in black

          1. aura

            Serios? nu m-am vazut niciodata asa. Sper ca nu te-am speriat. :))
            De obicei am urmarit amuzamentul impreuna cu vizitatorii mei de pe blog. Comentariile mele s-au vrut provocari la umor. 🙂

            Apreciază

            Răspunde
            1. castanman Autor post

              Asa l am si inteles. N ai vazut emoticonul in comm. Ce ar fi viata plina de laicuri?:). Stai linistita cu speriatul. N am bani pentru bungee jumping ( la Cheile Gradistei e superb, am vazut vara asta) si folosesc blogul asta.

              Apreciază

              Răspunde
  1. Mugur

    Separația între rai și iad pare a fi cât tăișul unui cuțit. Dacă te tai în el, ajungi în iad?
    Iar dacă iadul nu există, la ce mai suntem amenințați cu păcatul?

    Dar, parcă tocmai taina păcatului adece frumusețe vieții, zic eu.

    Apreciază

    Răspunde
      1. Mugur

        😀
        Frumos ai spus și tu legat de… buric. 🙂
        Cât despre Iosif, fiecare are dreptul de a crede cum dorește și cum îl îndeamnă mintea sau sufletul. N-am să mă amestec în credința nimănui, căci n-oi fi eu mai deștept ca alții.

        Apreciază

        Răspunde
        1. castanman Autor post

          Am spus frumos despre buric. Dar asta nu inseamna ca esti de acord cu mine. Ai spus frumos si despre Iosif, dar nu esti de acord cu ce spune el. Cand avem curajul de a spune clar, concis, ceea ce gandim? E cea mai elementara regula de igiena a societatii. 🙂 Glumesc. Dar mi se pare un imperativ moral

          Apreciază

          Răspunde
          1. Mugur

            Dacă vrei lucruri spuse pe numele lor, atunci recunosc, și buricul femeii, dar nu numai buricul, este pe calea către iad.

            Nu cred că iadul începe odată cu tăierea buricului, ci cu deschiderea ochilor pentru a vedea diferențele între bine și rău. Asta dacă există iad, dacă nu cumva iadul este aici, printre noi, în chiar viața aceasta.

            Ai glumit, dar în gluma ta ai spus un mare adevăr, pe care-l recunosc și îl accept ca valabil și pentru mine. Și mai recunosc faptul că îmi place să „vorbesc” în figuri de stil, sau cum vrei să numești stilul meu. Nu totdeauna spun numele adevărat al lucrurilor, dar le las să se înțeleagă.

            Și zău că mi-a plăcut textul tău!

            Apreciat de 1 persoană

            Răspunde
  2. anna c. ronescu

    Probabil, bărbații își pun mari speranțe în iad. În sfârșit liberi, tolăniți lângă șemineu 🙂 , scuipând chiștoace direct în cazanul cu smoală și desfăcând cutiile cu bere cu tăișul cozilor de drac. Privindu-l cu dispreț pe Dante (care n-a terminat încă joaca cu cercul), decojesc alune filozofice pe mormanul de șosete lirice ale ultimului venit.
    Hei, șase, vin vestalele! 🙂

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      Asa da, simt ca ne intelegi, ai putea fi un avocat pledant nemaipomenit , avem nevoie de o femeie care sa ne scoata nevinovati, dar sub control . Alunele filozofice mai merg , cu sosetele lirice s ar putea sa nu ma mpac, stii tu, caldura mare, drum lung:). Vestalele vin prin vreo agentie de escorte?

      Apreciat de 2 persoane

      Răspunde
      1. anna c. ronescu

        Păi, bărbații nu trebuie lăsați să se joace cu focul. Sunt în stare să incendieze raiului dacă sunt atinși, din neatenție, în inimă cu vreo scânteie. Ți-e și milă, zău. Aici intervin vestalele. Domolesc focul, oblojesc rănile, leagănă amintirile, tund coamele și pilesc unghiile dracilor și descântă de fierbințeală. Deci – doar caritate și înțelepciune. Bineînțeles, ei vor crede că vestalele au fost trimise de Prigoană însuși…:)

        Apreciază

        Răspunde
  3. zaraza26

    Deocamdata eu zic ca iad e atunci cand te lasi coplesit de frici. Si ele se manifesta sub nenumarate forme: grija sa ai totul asigurat pentru ziua de maine, de poimaine si la pensionare. Griji, griji, griji… asta e iadul. Spaime – spaima ca vine unul si face vreun rau familiei.
    Raiul e atunci cand gandesti si manifesti iubire. Iubirea se manifesta prin compasiune, intelegere, incredere, acceptare si altele.

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s