Blogger

Ieri, bloggerul îngropă o femeie frumoasă, făcută din biți și pixeli. Încercă, apoi, să-și aprindă o țigară, nu reuși, chibritele nu mai sunt ce-au fost și , curios lucru, niciun fumător pe lângă el, semn că singurătatea poate fi cuantificată corect prin numărul celor ce-ți pot oferi un foc.  Trase husa, ca un doliu suprem, pe laptop, deși cineva îi spuse ca praful pe tastatură arată mult mai mult respect decedatului. Femeia era moartă de mult timp. Încercase cu pixeli și biți de la alte femei, reinstalase windowsul, căută prin yahoo-ul vechi și prin telefon perfuzii, femeia nu voia să prindă viață, din contra, încercările de resuscitare o urâțeau, așa că luă decizia radicală în cazul ființelor de biți și pixeli, salvarea frumuseții prin părăsirea undergroundului virtual.

La radio, câțiva savanți care nu reușeau să-și explice comportamentul nu-știu-cărei molecule în nu-știu-ce-condiții, ajung la concluzia ca Universul are cel puțin un privitor. Și cu mine, doi, își spuse bloggerul, hotărât din momentul acela sa nu mai participe la niciun proces de deformare a gândului, să nu mai asculte nicio șoaptă rostită în sistem binar și , mai ales, să nu mai facă nicio grefă de biți și pixeli, păstrându-și intactă anatomia sufletului.

Bloggerul nu știa că n-are nicio legătură cu ceilalți. Că el este dovada că a existat și a opta zi a Facerii. Și că, imperturbabil, Căderea continuă prin cea mai frumoasă formă a ei, dragostea.

Un hadith al Profetului spune că oamenii dorm, când mor se trezesc.

35 de gânduri despre „Blogger

              1. Fata Nergana

                Păcat! Ar trebui să fie fericit! In primul rând pentru că a descoperit caracteristici de la umanoizi in el ( dragostea/iubirea – fericit e cel care ştie să iubească fără a cere iubire la schimb. Iar din câte articole am citit, bloggerul chiar iubeşte frumos in scrierile lui).
                Şi in al doilea rând ar trebui să fie fericit pentru că este al doilea privitor din Univers şi ştie – este un fel de semizeu, un Hercules 🙂
                Dar poate că pentru a fi fericit trebuie să se ingroape şi bloggerul, doar pentru a trăi 😉
                O nouă zi cu fericire, ţie şi bloggerului din scriere, vă doresc!

                Apreciază

                Răspunde
                    1. castanman Autor post

                      Bloggerul nu a avut niciodata busola, ratacitor si risipitor, el stie ca ” risipiti lumii-/ Moartea e o posibilitate de strangere / a eului,/ De golire a spatiului de el, pentru a face loc altuia./ O razgandire a gandirii, a posibilitatii.

                      Apreciat de 1 persoană

  1. lucillette

    Aţi fi putut mai bine să o ardeţi, focul are o altă simbolistică…
    Dacă ne luăm după Nietzsche „timpul este focul în care ne ardem existenţa”, focul ar fi fost doar o continuare a firescului în care trăim. Posibil să nu o fi meritat de vreme ce nu i-aţi acordat şansa purificării absolute?

    Apreciază

    Răspunde
  2. castanman Autor post

    Nietzsche n-ar arde-o. El are o idee superba pentru cazurile astea – eterna reintoarcere ( ewige Wiederkehr ), idee care neaga liniaritatea teleologica a timpului pentru a afirma deplinatatea oricarui moment incarcat de sens. Moment care te provoaca catre , citez, ” a spune ‘da’ vietii”. Femeia bloggerului s-a intors in viata.

    Apreciază

    Răspunde
  3. lucillette

    O veste grozavă, doar că eu, feministă convinsă, mă gândesc ca femeia ar trebui să fie primită înapoi în dragoste, bloggerul era ce avusese ea mai bun. Sau fie şi doar pentru a demostra că ideea lui Nietzsche –eterna reintoarcere–este încă aplicabilă.

    Apreciază

    Răspunde
    1. castanman Autor post

      „Intr-un fel numai moartea/ Te face om, te scapa de altii,/ Traiesti in lume, dar mori in tine,/ In eu./ E o victorie aceasta,imensa: a cuceririi tale/ De catre tine, distrugand, ca la orice invingere,/ Ce-ai cucerit.

      Apreciat de 2 persoane

      Răspunde
      1. lucillette

        „Semnează distrat/ În cartea morţii./ Cartea vieţii a fost/ Ridicată discret, adineauri/ şi arsă cu flacără mică/ În faţa casei./ Cine a vrut să se uite/ S-a uitat, descoperindu-şi capul./ Sângele s-a întins puţin pe pagină,/ Îngerul îndoliat pune sugativa.”

        Apreciază

        Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s